Sign In Sign-Up

Welcome!

Close

Would you like to make this site your homepage? It's fast and easy...

Yes, Please make this my home page!

No Thanks

  Don't show this to me again.

Close

    Construitu-s'au aceasta foaie vîrtuală, spre mărirea Dumnezěului nostru triunic, spre folosul credincioşilor, al seminariştilor, al studenţilor şi al slujitorilor de la amvon şi de la masa sfintei Cuminecături.
    La ce 'i bună aceasta foaie vîrtuală?
    Folosul d'ântîiu îl pot avea aceia cari teleîncarcă sau copiează foile vîrtuale, întru folosul lor liturgic. Pot fi tipărite şi folosite, atât în rugăciunea singuratică, şi în cea obştească.
   Děcă v'au plăcut oarece de pe aceasta foaie, ori děcă, din contră, nu v'au plăcut, ori děcă aveţi un sfat bun cu privire la anumite greşeli, ce s'au vrut strecura prin foile acestea, atunci puteţi scrie şi trimite o scrisoare vîrtuală spre .
    Cuprinsurile slujbelor şi rugăciunilor s'au întocmit de către meşterul-ziditor al acestei foi vîrtuale, după cum s'au arătat dedesubtul scării arătătoare a troparelor (carea se află întru acest loc), cu următoarele deosebiri:
    Oarele canonice s'au luat îndeosebi din Orologhionul eşit la Blaj, în 1934, dar am ţinut seama şi de tipicul din Orologiul cel Mare de la Bucureşci, din 1889, precum şi de acela al Ceaslovului de la Bucureşci, din 1950. Întru îndreptarea psalmilor, am ţinut seama de Biblia din Ierusalim, scoasă în frâncenească la Paris.
    Liturghia de rit armenesc s'au tălmăcit de către meşterul-ziditor, în paralel, dintru limbile frâncenească, armenească, englezească şi ungurească, întru graiul nost' ardelenesc românesc. Textul frâncenesc şi cel armenesc l-am luat de la parochia apostolică armenească din Valînţia, din rěsěritul Frânciei. Textul englezesc, pedig, îl avem prin bunăvoinţa Domnului Raffi Kojian, carele l-au fost tălmăcită dintru armeneşce, şi l-au scos pe foaia vîrtuală www.cilicia.com.
    Am luat Liturghia armenească din Liturghierul armenesc de la Budapeştea, din 1993, dar l-am îndreptat, curěspunzător cu îndicaţiunile Săborului de la Tridinţiu, întrucât textul din acel Liturghier lăsa oarece urme stîngace. Textul atare au fost tălmăcit dintru limba armenească întru cea ungurească, de către Părintele Antal Kádár, de către Părintele Pál Leszkovszky, şi de către Domnul Dr. László Szám.
    Parastasul armenesc s'au tălmăcit tot de către meşterul-ziditor, din englezeşce, frânceneşce şi armeneşce, în graiul nost' românesc din Ardeal.
    Calea Crucii o avem în ritul bizantin, în limba românească, din cartea Ieşirea la Lumină, ediţiunea I, scoasă la Baia-Mare, în 1990. Calea Crucii în ritul armenesc s'au tălmăcit tot de către meşterul-ziditor, după un text englezesc cercetat prin bunăvoinţa Domnului William Ghazarian.
    Am luat cuprinsul Canonului mic de mângâiere, din Orologionul de la Blaj, dar am urmat tipicul arătat de Domnul Dr. Badea Cireşanu, în cartea Tezaurul liturgic, tomul II, eşit la Bucureşci în 1903. Pentru versiunea prescurtată, am urmat textul întocmai, precum şi tipicul ce se întrebuinţează întru parochiile din ţinutul Carăiului, din partea de apus şi meazănoapte a Ardealului.
    Cuprinsul Rozariului s'au alcătuit după variile obiceiuri poporale de a spune aceasta rugăciune.
    Acatistul cătrě Duhul Sfânt ne-au venit dintr'o foaie scoasă de Editura Bunavestire, la Bacău, în ultimii ani.
    Duhul Sfânt şi-i binecuvinteze pe toţi cari şi-au dat osteneala pentru scoaterea acestei foi vîrtuale, şi şi le rěsplătească în veacul viitor şi într'aiesta de acmu ! Amin !