Liturgica

DUPĚCINARUL

Preotul binecuvintează:
Bine 'i cuvîntat Dumnezěul nostru, tětdeauna, acmu şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Mărire ţie, [Christoase,] Dumnezeul nostru, mărire ţie.
Împěrate ceresc, mângâetorule, Duchul adevěrului, care pě tět locul eşci şi pě těte le împlineşci, vistierul bunătăţilor şi dătătorule de vieaţă, haida şi te aşează întru noi, şi ne curăţeşce de tětă întinăciunea, şi mântueşce, bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezěule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, milueşce-ne pě noi. - De 3 ori, de fiecare dată cu câte o închinăciune.
Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Trěime, milueşce-ne pě noi. Doamne, curăţeşce pěcatele noastre. Stăpâne, ieartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pěntru numele tău.
Kyrie, eleison. - De 3 ori.
Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru...

Preotul: Că a ta 'i împěrăţia şi puterea şi mărirea: a Tatălui şi a Fiiului şi a Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Înaânte de psalm, zicem mai ântîe aşea:
Veniţi şi ne închinăm Împěratului nostru Dumnezěu !
Veniţi şi ne închinăm lui Christos, Împěratul nostru, Dumnezeu !
Veniţi şi ne închinăm şi şi ne proşternem tocma înaântea lui Christos, Împěratul şi Dumnezěul nostru !

Psalmul 51 [50]
- cetit -

Milueşce-mě, Dumnezěule, dupě mare mila ta; şi dupě mulţimea îndurărilor tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vîrtos mě spală de fărădelegea mea, şi de pěcatul meu curăţeşce-mě,
Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi pěcatul meu înaântea mea 'i neîncetat.

Ţie unuia am greşit, şi ce 'i rěu înaântea ta am făcut,
Încât drept eşci întru cuvintele tale, şi biruitor, când vei judeca tu.
Că eacă, întru fărădelegi am fost conceput, şi în pěcate m'ău născut maica mea.

Că eacă, adevěrul ai iubit; pě celea nearătate şi pě celea ascunse ale înţělepciunii tale mi le-ai arătat mie.
Stropi-m'-vei cu isop, şi m' voiu curăţi; spăla-m'-voiu, şi mai mult decât neaua mă voiu albi.
Auzului meu îi-vei da bucurie şi veselie; bucura-s'-vor oasele celea umilite.

Întoarce faţa ta de la pěcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Ânimă curată zideşte întru mine, Dumnezěule, şi duch drept înnoeşte întru celea din lăuntrul meu.
Nu mě lăpěda de la faţa ta, şi Duchul tău cel sfânt nu-l lua de la mine.

Dă-mi eară bucuria mântuirii tale, şi cu duch stăpânitor întăreşce-mě.
Învěţa-voiu pě cei fărădelege căile tale, şi cei pěcătoşi la tine s' vor înturna.
Scapă-mě de sângiuri, Dumnezěule, Dumnezěul mântuirii mele; bucura-s'-va limba mea de dreptatea ta.

Doamne, buzele mele le-vei deşchide, şi gura mea va vesti lauda ta,
Că de-ai vut vrea jertfă, ţi-aş fi adus; arderi de tot nu-vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu 'i duchul umilit; ânima frântă şi smerită nu o-vei urgisi, Dumnezeule.

Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea ta, Sionului, şi şi sě zidească zidurile Ierusalimului.
Atuncea vei binevoi jertfa de dreptate, prinosul şi arderile de tět; atuncea vor pune pě jertfelnicul tău viţei.

Psalmul 70 [69]

Dumnezěule, cătrě ajutorul meu iea aminte; Doamne, ca şi-mi ajuţi grăbeşce-te.
Ruşineze-sě şi sě înfrunte ceia ce coată sufletul meu;
Întoarne-sě înapoi şi sě ruşineze aceia ce-mi vreau mie rele.
Întoarne-sě repede ruşinaţi aceia ce grăesc de mine: « Haha ! ».

Bucure-sě şi sě veselească de tine těţi ceia ce te coată pě tine, Dumnezěule,
Eară ceia ce iubesc mântuirea ta şi zică tětdeauna: «Mărit fie YHWH!».
Eo pedig săracu 's şi lipsit: Dumnezěule, ajută-mi.
Ajutorul meu şi mântuitorul meu eşci tu: Doamne, nu întârziea!

Psalm 143 (142)

YHWH, auzi rugăciunea mea; ascultă cererea mea întru adevěrul tău; auzi-mě întru dreptatea ta.
Şă nu întri la judecată cu robul tău, că drept, înaântea ta, nu s' va afla nime din cei vii.

Că ău asuprit duşmanul sufletul meu, smerit-ău până la pămînt vieaţa mea.
Aşezatu-m'ău întru întunerec, ca pě morţii cei de demult. Nesimţitor s'ău făcut întru mine sufletul meu; întru mine s'ău turburat ânima mea.

Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; gânditu-m'am la těte lucrurile tale: la faptele mânurilor tale am cugetat.
Întins-am cătrě tine mânurile mele; sufletul meu cătrě tine, ca un pămînt fără de apă.

Degrabă rěspunde-mi, YHWH; slăbit-ău sufletul meu.
Nu întoarce faţa ta de către mine, ca şi nu fiu asemenea celor ce se scoboară în mormînt.

Fă-mě ţi aud dis de dimineaţă mila ta, că întru tine am nădějduit.
Arată-mi calea pe care voiu mere, că doară cătrě tine am rădecat sufletul meu.

Scoate-mě de la duşmanii mei; YHWH, la tine am aflat scăpare.
Înveaţă-mě a face voiea ta, că tu eşci Dumnezěul meu.

Duchul tău cel bun m' va povăţui la pămînt drept; pěntru numele tău, YHWH, m' vei viea.
Întru dreptatea ta, scoate-vei din něcaz sufletul meu, şi întru mila ta îi-vei sfărma pě duşmanii mei,
Şi îi-vei perde pě těţi ceia ce něcăjesc sufletul meu, că eo 's şerbul tău.

Doxologia scurtă

Mărire întru celea de sus lui Dumnezěu, şi pě pămînt pace, între oameni bunăvoire!
Lăudămu-te, bine te cuvîntăm, ne închinăm ţie, te rugăm pě tine, îţi mulţumim ţie pěntru mărirea ta ceea mare.
Doamne, împěratul cerului, Dumnezěule Părinte atětţinětorule, Doamne Fiiule unule-născut Iisuse Christoase, şi Duchule Sfinte,
Doamne Dumnezěule, mneluşelul lui Dumnezěu, Fiiul Părintelui, cela ce rădeci pěcatele lumii, milueşce-ne pě noi;
Cela ce rădeci pěcatele lumii, primeşce rugăciunea noastră;
Cela ce şezi de-a dreapta Tatălui, milueşce-ne pě noi,
Că tu eşci unul sfânt, tu eşci unul Domn, Iisuse Christoase, întru mărirea lui Dumnezěu Tatălui. Amin.
În těte zilele bine te-vom cuvînta, şi vom lăuda noi numele tău, în veac şi în veacul veacului.
Doamne, scăpare te-ai făcut noauă din neam în neam. Eo am zis: «Doamne, milueşce-mě.». Vindecă sufletul meu, că am greşit ţie.
Doamne, la tine am scăpat. Înveaţă-mě şi fac voiea ta, că tu eşci Dumnezěul meu.
Că la tine 'i isvorul vieţii: întru lumina ta vom vedea lumină.
Tinde îndurarea ta celor ce te cunosc pě tine.

Rugăciune cucernică

Învredniceşce-ne, Doamne, în noaptea aceasta fără de pěcat a ne feri noi. Bine eşci cuvîntat, Doamne, Dumnezěul părinţilor noştri. Şi lăudat, şi preamărit 'i numele tău în veci. Amin. Fie, Doamne, mila ta cătrě noi, dupě cum am sperat şi noi întru tine. Bine eşti cuvîntat, Doamne: înveaţă-ne pe noi îndreptările tale. Bine eşci cuvîntat, Stăpâne: înţelepţeşce-ne pe noi cu îndreptările tale. Bine eşci cuvîntat, Sfinte: luminează-ne pe noi cu îndreptările tale. Doamne, mila ta rămâne în veci; pě lucrurile tale nu le trece cu vederea. Ţie sě cade laudă, ţie sě cade cântare. Ţie mărire sě cade: Tatălui şi Fiiului şi sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Credeul

Cred întru unul Dumnezeu Tatăl atětţinětorul, făcětorul cerului şi al pămîntului, vězutelor tuturor şi nevězutelor.
Şi întru unul Domn Iisus-Christos, Fiiul lui Dumnezěu unul-născut, care de la Tatăl s'ău născut, mai înainte de toţi vecii; lumină din lumină, Dumnezěu adevěrat din Dumnezěu adevěrat, născut eară nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl; prin carele těte s'ău făcut.
Care, pěntru noi, oamenii, şi pěntru a noastră mântuire, s'ău coborît din ceruri, şi s'ău întrupat de la Duchul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi s'ău făcut om.
Şi s'ău rěstěgnit pěntru noi, în zilele lui Ponţiu Pilat, şi ău pătimit, şi s'ău îngropat,
Şi ău învieat a treia zi, dupě Scripturi,
Şi s'ău înălţat la ceruri, şi şede de-a dreapta Tatălui,
Şi eară va veni cu mărire, şi judece viii şi morţii; a căruiea împěrăţie nu va avea capět.
Şi întru Duchul Sfânt, Domnul şi de vieaţă făcětorul, care de la Tatăl purcede; cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiiul 'i adorat şi mărit; care ău grăit prin prooroci.
Şi întru una, sfântă, catolicească şi apostolească Băserică.
Mărturisesc un botez, întru iertarea pěcatelor,
Şi aştept învierea morţilor,
Şi vieaţa veacului ce-va veni. Amin.

Canonul

Aici sě poate ceti canonul, care, dupě tipicele celea vechi, 'i canonul sfintei Cuminecături. Cum oamenii s'ău învěţat a nu sě cumineca des, la valachi şi moldoveni sě cetesc tět felul de canoane. De la mănăstirea Căpětunei am luat regula ca în locul acesta şi nu sě zică nici un canon. De aceea, cine vrea, poate lăsa la o parte canonul de mai jos, şi aşea şi treacă drept la tropare.

Cântarea I

Irmos: Veniţi, popoare, şi cântăm cântare lui Christos Dumnezěu, celui ce ău despărţit marea, şi ău mânat pě poporul pě carele l-ău fost scoasă din robia egiptenilor, că s'ău preamărit.

Pâne de vieaţă vecinică şi-mi fie mie trupul tău cel sfânt, milostive Doamne, şi sângele tău cel scump vindecare de boalele celea de multe feluri.

Spurcat fiind cu lucruri ce nu sě cade a le face, săracul de mine, nu 's vrednic a mě cumineca cu trupul tău cel preacurat şi cu sângele tău cel dumnezěesc, de cari mě fă vrednic.

Rugăciunile comune

Preotul: Că a ta 'i împěrăţia şi puterea şi mărirea: a Tatălui şi a Fiiului şi a Sfântului Duch, acmu şi totdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Troparele & condacele

Alegem, dupě cum ne arată ziua de pěste sěptěmână, în felul următor:
- de duminecă seara până joi seara ;
- vineri seara ;
- sâmbătă seara ;
- în sěrbători .

+ + +

#1 - În sěrbători citim ori cântăm condacul sěrbătorii (carea ar cădea a doaua zi). Apoi trecem mai departe.

#2 - Dumineca (adecă sâmbătă seara) sě zice ipacoiul glasului de rînd. Apoi trecem mai departe.

#3 - Sâmbătă (adecă vineri seara) sě zice condacul ori troparul zilei de pěste an (carea ar cădea a doaua zi), ori următoarele, pě glas 2:

Apostoli, martiri şi prooroci, archipăstori, cuvioşi şi drepţi, împreună cu sfintele femei, cari bine aţi împlinit lupta, şi aţi ţinut credinţa, îndrăsneală având cătrě mântuitorul, ca pě un bun rugaţi-l pěntru noi, şi sě mântuească, rugămu-vě, sufletele noastre.

Ca nişce pârgă a firii, ţie, săditorului făpturii lumea îţi aduce, Doamne, pě purtătorii de Dumnezěu martiri; pěntru rugăciunile cărora fereşce în pace afundă pě Băserica ta, împěrăţia ta, pěntru Născětoarea de Dumnezěu, mult îndurate.

Glas 4: Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch. – Cu sfinţii hodineşce, Christoase, sufletele şerbilor tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspinare, dar vieaţă fără de capět.

Şi acmu, totdeauna şi în vecii vecilor. Amin. – Pěntru rugăciunile tuturor sfinţilor şi ale Născětoarei de Dumnezěu, Doamne, pacea ta dă-ne-o noauă, şi ne milueşce pě noi, ca cel ce numa tu eşci milostiv.

Dupě troparele acestea, trecem mai departe.

#4 - De luni până vineri (adecă de duminecă seara până joi seara), zicem condacul ori troparul zilei de pěste an (carea ar cădea a doaua zi), ori următoarele, pě glas 4:
Dumnezěul părinţilor noştri, carele faci totdeauna cu noi dupě blândeţele tale, nu depărta mila ta de la noi, ci pěntru rugăciunile lor, în pace aşează vieaţa noastră.

Cu sângurile martirilor tăi celor din tětă lumea, ca şi cu o porfiră şi cu vison fiind îmbrăcată Băserica ta, printr'înşii strigă ea cătrě tine, Christoase Dumnezěule: poporului tău trimete-i îndurările tale, dărueşce pace moştenirii tale, şi sufletelor noastre mare milă.

Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch. – Cu sfinţii hodineşce, Christoase, sufletele şerbilor tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspinare, dar vieaţă fără de capět.

Şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin. – Pěntru rugăciunile tuturor sfinţilor şi ale Născětoarei de Dumnezěu, Doamne, pacea ta dă-ne-o noauă, şi ne milueşce pě noi, ca cel ce numa tu eşci milostiv.

Dupě troparele acestea, trecem mai departe.

+ + +

Dupě tropare ori condace:

Kyrie, eleison. - De 40 de ori. Apoi rugăciunea sfântului Ioniţă (Ioaniciu) cel Mare:

Cela ce în tět timpul şi în tětă oara, în cer şi pě pămînt eşci adorat şi preamărit, Christoase Dumnezěule, îndelung rěbdătorule, mult îndurate şi mult compătimitorule, care pě cei drepţi îi iubeşci, şi pe pěcătoşi îi milueşci, cela ce pě těţi chemi la mântuire, cu făgăduinţa bunătăţilor tale viitoare; tu Doamne, primeşce rugăciunile noastre în oara aceasta, şi îndreptează vieaţa noastră cătrě poruncile tale. Sufletele noastre le sfinţeşce, trupurile le curăţeşce, cugetele le îndreptează, minţile le luminează, şi ne mântueşce de tět něcazul, de rele şi de durere. Înconjoară-ne cu sfinţii tăi ângeri, pěntru ca prin mijlocirea lor fiind feriţi şi arăduiţi, şi ajungem la unitatea credinţei şi la cunoaşcerea măririi tale celei neapropiate, că bine eşci cuvîntat în vecii vecilor. Amin.

Kyrie, eleison. - De 3 ori.
Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Formă obicinuită:

Ceea ce eşci mai onorată decât cheruvimii şi mai mărită fără de asěmănare decât serafimii, carea fără stricăciune pe Dumnezěu-Cuvîntul l-ai născut, pě tine, ceea cu adevěrat Născětoare de Dumnezěu, te mărim.

Formă ecumenică (împrumutată de la mezonoptică):

Pě cela de care sě spearie şi sě cutremură cheruvimii, şi pě carele-l măresc oştile ângereşci; pě cela ce din Vergura negrăit s'ău întrupat, pě Christos, dătătorul de vieaţă, cu cucernicie îl mărim.

a. Dacă este popă de faţă, atuncea îi zicem:
Întru numele Domnului, binecuvintează, părinte!
Eară popa spune:
Dumnezěule, fii noauă milostiv şi ne binecuvintează; luminează faţa ta pěste noi, şi ne milueşce. (Psalm 67: 2).
Dară noi rěspundem:
Amin.

b. Dacă nu este popă de faţă, atuncea zicem aşea:
Pěntru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Christoase, Dumnezeul nostru, milueşce-ne pě noi. Amin.

Rugăciunile dinaânte de culcare

Urmează doauă rugăciuni de somn. Ceea d'ântîie, cătrě Maica Sfântă, ău fost scrisă de un oarecare Pavel, monach de la Mănăstirea Maicii Domnului ocărîtă Binefăcătoarea. A doaua ău fost scrisă de un alt călugěr, Antioch Pandect. Cum a doaua rugăciune începe cu « şi », sě vede că la început amîndoauă rugăciunile sě ziceau cătrě Domnul Christos. De aceea, am lăsat putinţa ca, ceia ce vreau, şi poată zice o atare rugăciune în locul rugăciunii către Maica Sfântă. Cade-sě a şci că rugăciunea aceasta către Maica Sfântă 'i tare dubaşe, din punt de vedere teologic. Rugăciunea de şchimb – alta lucrare a lui Antioch Pandect ! – ău fost împrumutată de la rugăciunile cătrě somn din ceaslovul regăţenilor, şi tocmită în graiul nostru din Eardeal.

Formă obicinuită:

Nespurcată, neîntinată, nestricată, fără prihană, curată Vergură, a lui Dumnezěu mireasă Doamnă, carea pě Dumnezěu-Cuvîntul cu oamenii prin minunată naşcerea ta l-ai unit, şi firea cea lăpědată a neamului nostru cu celea cereşci o ai împreunat, ceea ce eşci singura nědejde a celor fără nědejde, şi celor învinşi ajutătoare, folositoare gata celor ce aleargă la tine, şi tuturor creştinilor scăpare: nu te îngreţoşa de mine, pěcătosul şi spurcatul, cela ce cu urîte cugete şi cuvinte şi fapte pě mine de tětului netrebnic, şi prin lene, dulceţilor vieţii cu voiea şerb m'am făcut. Ci ca ceea ce eşci maica iubitorului de oameni Dumnezěu, cu iubirea ta de oameni îndură-te de mine pěcătosul şi rětăcitul, şi primeşce rugăciunea mea, ce sě aduce ţie din buze spurcate, eară pě Fiiul tău şi stăpânul şi Domnul nostru, cu îndrăsneala ta cea de maică cuprinzându-l, roagă-l, ca şi-mi deşchidă şi mie milostivirile celea iubitoare de oameni ale bunătăţii lui, şi trecând cu vederea greşelile mele celea nenuměrate, şi mă întoarcă la pocăinţă, şi împlinitor cuvios al poruncilor lui şi mă arate. Şi fii lângă mine tětdeauna, ca o îndurătoare, şi compătimitoare, şi iubitoare de bine: întru aceasta vieaţă de acmu, folositoare şi ajutătoare caldă, něvălirile protivnicilor oprindu-le, şi la mântuire îndreptându-mě; eară în vremea eşirii mele, ticălosul meu suflet ferindu-l, şi întunecatele feţe ale viclenilor draci departe de la dînsul alungându-le; eară în zîua cea înfricoşeată a judecăţii, de chinul cel vecinic scăpându-mě, şi măririi celei negrăite a Fiiului tău şi Dumnezěului nostru moştean pě mine făcându-mě; pě care şi o şi câştig, Doamna mea, preasfântă Născětoare de Dumnezěu, prin mijlocirea şi sprijinul tău; cu darul şi cu iubirea de oameni a unuiea-născut Fiiului tău, Domnului şi Dumnezěului şi mântuitorului nostru Iisus Christos, căruiea i sě cade tětă mărirea, cintea şi închinăciunea, împreună cu cel fără de început Părintelui lui, şi cu preasfântul şi bunul şi de vieaţă făcătorul Duchul lui, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Formă ecumenică
(împrumutată de la rugăciunile de seara):

Atětţinětorule Cuvinte al Tatălui, tu care eşci deplinit, Iisuse Christoase, pěntru multă compătimirea ta, nu te deslipi de mine, şerbul tău, dar hodineşce-te întru mine pě tět perţul, Iisuse, cela ce eşci păstor bun al oilor tale. Fereşce-mě de ispita şerpelui şi nu mě lăsa în pofta satanei, că sěmînţa putrejunii 'i întru mine. Tu dară, Doamne Dumnezěule, căruiea de închinăm, împěrate sfinte, Iisuse Christoase, apără-mě în timpul somnului cu lumina cea neîntunecată, cu Duchul tău cel sfânt, cu carele i-ai sfinţit pe învěţăceii tăi. Dă-mi, Doamne, şi mie, şerbului tău celui nevrednic, mântuirea ta în aşternutul meu. Luminează: mintea mea cu lumina înţělegerii Evangeliei tale celei sfinte, sufletul meu cu dragostea pěntru crucea ta, ânima mea cu curăţia cuvintelor tale, trupul meu cu patima ta cea neînvinsă; apără cugetul meu cu umilinţa ta, şi mă rădecă, la vremea cuvenită, pěntru a te mări pe tine, că preamărit eşci cu Părintele tău cel fără de început şi cu preasfântul Duch, în veci. Amin.

Şi ne dă noauă, Stăpâne, celor ce merem şi ne culcăm, hodina trupului şi a sufletului, şi ne fereşce de somnul cel întunecat al pěcatului, şi de tětă patima cea întunecată şi de noapte, a poftei. Aşează întărîtările patimilor, stinge săgeţile celui rěu, celea aprinse, celea pornite asupra noastră cu vicleşug. Sburdările trupului nostru, le potoleşce, şi tět gândul nostru cel pămîntesc şi trupesc adoarme-l; şi ne dărueşce noauă, Dumnezěule, minte deşceaptă, cuget curat, ânimă trează, somn uşor şi de toată nělucirea satanei neturburat. Scoală-ne pě noi în vremea rugăciunii, întăriţi întru poruncile tale, şi aducerea aminte de judecăţile tale întru noi neîntreruptă avându-o. Cuvîntare de preamărire toată noaptea noauă ne dărueşce, ca şi lăudăm, şi şi binecuvîntăm, şi şi preamărim preacinstitul şi de mare cuviinţă numele tău: a Tatălui şi a Fiiului şi a Sfântului Duch, acmu şi totdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Nědejdea mea 'i Tatăl, scăparea mea 'i Fiiul, acoperěmîntul meu 'i Duchul Sfânt. Trěime Sfântă, mărire ţie!