	Sign In Sign-Up

SFÂNTA LITURGHIE	SOURP BADARAQ
Liturghia Bisericii Armene Catolice	Badaraqi Hay Gatogh'ig'e Yeg'egh'eţioh

PARTEA PREGĂTITOARE

Preotul, diaconii şi acoliţii fiind îmbrăcaţi, intră în altar prin partea de miazăzí, iar adunarea se ridică în picioare.
Poporul cântă imnul îmbrăcării:

Taină adancă, necuprinsă, fără de început, cela ce ai împodobit împărăţia ta cea mai presus de fire ca o cămară, întru lumina cea neapropiată, şi ai îmbrăcat cu mărire minunată cetele duhurilor strălucitoare!

Sau:

Cu negrşită putere, ziditu-l-ai pe Adam după chipul domnesc, şi l-ai îmbrăcat cu mărire minunată în grădina Edenului, locul dulceţilor. Cu patima sfântului Unul-născut, toată zidirea s-a înnoit, iar omul s-a făcut iarăşi fără de moarte, îmbrăcat cu haină nepieritoare.

Dacă slujitorul este un episcop, imnul îmbrăcării este astfel:

Împărate ceresc, Biserica ta o apără nezdruncinată, şi îi păzeşte pe închinătorii numelui tău, în pace.

În acest timp, preotul, fiind ajuns în dreapta absidei altarului, îşi spală mâinile, rostind antifonic, împreună cu diaconul, psalmul 26 (25) : 6-12, după cum urmează:

    Preotul: Spăla-voi între cei nevinovaţi mâinile mele, şi voi inconjura altarul tău, YHWH,
    Diaconul: Ca să aud glasul laudei tale, şi să spun toate minunile tale.
    Preotul: YHWH, iubit-am bunăcuviinţa casei tale, şi locul locaşului măririi tale.
    Diaconul: Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu vărsătorii de sânge viaţa mea,
    Preotul: Întru ale căror mâini sunt fărădelelegi, şi dreapta cărora e plină de mită.
    Diaconul:Iară eu întru nerăutatea mea am umblat; scapă-mă, Doamne, şi mă miluieşte;
    Preotul: Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări bine te voi cuvînta, YHWH.

Preotul începe:

Pentru mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu, Doamne, primeşte rugăcunile noastre, şi ne mântuieşte, amin.

Diaconul: Sfintei Nascatoare de Dumnezeu şi tuturor sfinţilor să le cerem să ne fie mijlocitori la Tatăl ceresc, ca să binevoiască a fi îndurat şi milostiv, şi să mântuiască făpturile Sale. Atotputernice Doamne, Dumnezeul nostru, mântuieşte-ne şi ne miluieşte.

Preotul: Primeşte, Doamne, rugăciunile noastre, cu mijlocirile Sfintei Născătoare de Dumnezeu, neprihănita Maică a Unuia-născut Fiului Tău, [pentru rugăciunile sfântului N., a cărui pomenire facem] şi pentru rugăciunile tuturor sfinţilor. Auzi-ne, Doamne, şi ne miluieşte; slăbeşte, lasă şi iartă păcatele noastre, şi ne fă vrednici să te lăudam şi să te preamărim pe Tine, împreună cu Fiul Tău, şi cu Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preotul se întoarce cu faţa către popor şi continuă:

Mărturisesc înaintea lui Dumnezeu şi înaintea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, şi înaintea tuturor sfinţilor, şi înaintea voastră, părinţi si fraţi, tot păcatul ce-am savîrşit; că am păcătuit cu gândul, cu cuvîntul, cu fapta şi cu toate păcatele pe care le face omul. Am păcătuit, am păcătuit. Vă rog: cereţi pentru mine, de la Dumnezeu, iertare.

Un alt preot, sau un diacon, îi dă dezlegare, zicându-i:

Să te miluiască pe tine prietenul oamenilor, Dumnezeu atotputernicul, să-ţi dea iertare de toate greşelile din trecut şi de acuma, şi să te ferească de cele viitoare, şi să te întărească în toată fapta cea bună, şi să te odihnească în viaţa ce va să vie. Amin.

Apoi preotul slujitor se roagă pentru popor, şi-i dă dezlegarea astfel:

Prietenul oamenilor, Dumnezeu, să vă libereze (+) şi pe voi, şi să vă ierte toate greşelile, să vă dea vreme de pocăinţă şi de fapte bune, să ocîrmuiască şi viaţa voastră în viitor, prin darul Sfântului Duh, cel puternic şi milostiv, căruia se cuvine mărire, în veci. Amin.

Acum preotul, rosteşte psalmul 100 (99), antifonic, cu acoliţii:

    Corul: Pomeneşte-ne şi pe noi înaintea nemuritorului Miel al lui Dumnezeu!
    Preotul: Pomeni-vă-voi înaintea nemuritorului Miel al lui Dumnezeu.
    Acolit I : Strigaţi lui YHWH tot pămîntul; slujiţi lui YHWH cu veselie.
    Acolit II: Întraţi înaintea lui cu bucurie; cunoaşteţi că YHWH este Dumnezeul nostru.
    Acolit I : El ne-a făcut pe noi, şi nu noi; iar noi poporul lui şi oile păşunii lui.
    Acolit II: Intraţi pe porţile lui cu laudă, şi în curţile lui cu cântări.
    Acolit I : Lăudaţi-l pe el; cântaţi numele lui!
    Acolit II: Că bun este YHWH; în veci este mila lui, şi din neam în neam adevărul lui.
    Acolit I : Mărire Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt,
    Acolit II: Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Diaconul: Prin Sfânta Biserică, să ne rugăm Domnului să ne scape, printr-însa, de toate păcatele, şi să ne mântuiască, cu harul îndurării sale. Atotputernice Doamne, Dumnezeul nostru, mântuieşte-ne şi ne miluieşte.

Preotul: În mijlocul acestei biserici şi înaintea acestor strălucitoare sfinte semne primitoare de Dumnezeu, şi în acest loc sfânt, ne plecăm şi ne închinăm ţie. Preamărim sfânta ta minunată şi biruitoare Înviere, şi îţi aducem laudă şi mărire, împreună cu Părintele şi cu Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preotul: Intra-voi la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu, cel ce veseleşte tinereţile mele.

Diaconul: Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără dreptatea mea.

Preotul: De neamul necuvios, de omul nedrept şi viclean mântuieşte-mă.

Diaconul: Tu, Dumnezeule, întărirea mea eşti; pentru ce m-ai lepădat? Pentru ce umbu mâhnit când mă necăjeşte duşmanul meu?

Preotul: Trimite lumina ta şi adevărul tău; acestea m-au povăţuit şi m-au condus la muntele cel sfânt al tău şi la locaşurile tale.

Diaconul: Intra-voi la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu, cel ce veseleşte tinereţile mele.

Preotul: Lăuda-te-voi în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu.

Diaconul: Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-l voi lăuda pe el; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu.

Preotul: Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

Diaconul: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Diaconul: Iară, pentru pace, Domnului să ne rugăm. Lăudăm pe Părintele Domnului nostru Iisus-Christos, care ne-a învrednicit a ne afla în acest locaş de laude şi de a-i cânta cântări duhovniceşti. Atotputernice Doamne, Dumnezeul nostru, mântuieşte-ne şi ne miluieşte.

Preotul: În acest loc sfânt şi în acest locaş de laude, locuinţa ângerilor şi locul de ispăşire a oamenilor, înaintea acestor strălucitoare sfinte semne primitoare de Dumnezeu, şi în acest loc sfânt, ne plecăm cu frică, şi ne închinăm, lăudăm şi preamărim

Duminica: sfânta ta minunată şi biruitoare Înviere ...

Peste săptămână şi la sărbătorile sfinţilor: stăpânirea ta...

La sărbătorile Maicii Domnului: pe Născătoarea ta...

La Epifanie: naşterea şi arătarea ta...

În Săptămâna mare: patima şi răstignirea ta...

La sărbătorile Crucii: Crucea ta...

La Rusalii: pe Duhul tău cel sfânt...

...şi, cu puterile cereşti, îţi aducem laudă şi mărire, împreună cu Părintele şi cu Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Aici se poate adăuga Megh’etí-ul zilei, pe care îl cântă corul. În acest caz, ne aşezăm, iar când corul termină cântarea, ne ridicăm din nou în picioare.

SINAXA

Poporul: (imnul Parekhosutheamp): Prin mijlocirile Maicii tale şi Fecioarei, primeşte rugăciunile robilor tăi, Christoase, cela ce, cu sângele tău, ai făcut Biserica ta mai strălucitoare decât cerurile, şi ai rînduit în ea, după pilda celor cereşti, cinurile apostolilor, proorocilor şi sfinţilor dascăli.

Astăzi ne-am adunat cinurile preoţilor, diaconilor, cântăreţilor şi credincioşilor, şi-ţi aducem tămâie, Doamne, după pilda lui Zaharia din zilele Legii celei Vechi. Primeşte rugăciunile noastre ca pe o tămâie, cum ai primit jertfa lui Abel, a lui Noe şi a lui Avraam. Prin mijlocirile oştirilor de sus, păzeşte pururea nezdruncinat scaunul armenesc.

Diaconul: Binecuvintează, părinte.

Preotul: Bine este cuvîntată împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Diaconul: Iară, pentru pace, Domnului să ne rugăm. Primeşte-ne, mântuieşte-ne, şi ne miluieşte. Binecuvintează, Părinte.

Preotul: Laudă şi mărire Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. - Pace (+) tuturor !

Poporul: Şi duhului tău.

Preotul: Lui Dumnezeu să ne plecăm.

Poporul: Înaintea ta, Doamne.

Preotul: rosteşte rugăciunile collecte:

Doamne, Dumnezeul nostru, a cărui stăpânire este neasemănată şi mărirea este neajunsă, a cărui milă este nemăsurată şi a cărui îndurare nesfîrşită, cu marea ta iubire de oameni, caută spre poporul tău şi spre biserica aceasta. Dăruieşte-ne nouă şi celor ce se roagă împreună cu noi milele şi îndurările tale cele bogate, că ţie ţi se cuvine mărirea, stăpânirea şi cinstea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Dumnezeul nostru, mântuieşte poporul tău şi binecuvintează moştenirea ta; plinirea Bisericii tale păzeşte-o; sfinţeşte-i pe cei ce iubesc podoaba casei tale; tu pe aceştia îi preamăreşte cu dumnezeiască puterea ta, şi nu ne lăsa pe noi, cei ce nădăjduim întru tine, că că a ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cela ce ne-ai dăruit aceste rugăciuni de obşte şi de unire, cela ce, şi la doi sau trei care se unesc întru numele tău, te-ai făgăduit să le împlineşti cererile, însuţi împlineşte şi acum cererile cele de folos ale robilor tăi, dându-ne întru acest veac de acum cunoştinţa adevărului tău, iar în ce va să vină, viaţă de veci dăruindu-ne, că Dumnezeu bun şi prieten al oamenilor eşti, şi ţie ţi se cuvine mărirea, stăpânirea şi cinstea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preotul ia Evangheliarul de la locul de cinste unde stă în biserică, şi face procesiunea cu el, în timp ce poporul cântă jamamudul zilei, după cum urmează:

Duminica: Unule-născut Fiule şi Cuvinte al lui Dumnezeu, cela ce eşti fără de moarte şi ai primit pentru mântuirea noastră a te întrupa din Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria, neschimbat întrupându-te şi răstignindu-te, Christoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai călcat. Unul fiind din Sfânta Treime, preamărit împreună cu tatăl şi cu Sfântul Duh, mântuieşte-ne pe noi.

La Paşti: Christos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi prin Învierea sa, viaţă dăruindu-ne. Lui mărire în veci. Amin.

La Epifanie şi la sărbătorile Născătoarei de Dumnezeu: Născătoare de Dumnezeu nenuntită, ceea ce l-ai purtat pe Cuvîntul veşnic şi l-ai născut pe Dumnezeu cel necuprins, ceea ce l-ai purtat în pântecele tău pe cel nemărginit, nu înceta a mijloci lui pentru noi.

Preotul: rosteşte rugăciunea intrării:

Doamne Dumnezeul nostru, cela ce ai aşezat în ceruri cetele şi oştirile ângerilor şi ale arhanghelilor, spre slujba măririi tale, fă ca împreună cu intrarea noastră să fie şi intrarea sfinţilor tăi ângeri, care slujesc împreună cu noi, şi împreună preamăresc bunătatea ta, că a ta este împărăţia, puterea şi mărirea, în veci. Amin.

Poporul:

Şaragan (Antifon)

Stih: YHWH împărăţeşte, şi e îmbrăcat cu putere. YHWH s-a îmbrăcat cu putere şi s-a încins.

Pripeala: Într-un singur glas, să-l lăudăm pe cel ce a suferit îngropare de trei zile şi a înviat din morţi, cu putere.

Într-un singur glas, să-l lăudăm pe cel ce a sfărîmat cu tărie porţile iadului, cel ce a îmbrăcat Biserica sa cu mărire.

Şaraganul de Paşti

Stih: Laudă, Ierusalime, pe Domnul.

Pripeala: Christos a înviat din morţi. Aleluia.

Veniţi, popoare, cântaţi Domnului. Aleluia.

Mărire Tatălui... şi acum...

Celui ce a înviat din morţi. Aleluia.

Care a lumnat lumea. Aleluia.

Trisagionul

Diaconul: Proskumé ! (Să luaţi aminte!).

Preotul: Sfinte Dumnezeule, care în sfinţi te odihneşti

Poporul: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără-de-moarte,

Duminica: ...cel ce ai înviat din morţi, miluieşte-ne pe noi.

La diferite sărbători: ...cel ce te-ai născut şi te-ai arătat nouă, miluieşte-ne pe noi.

- Cel ce ai venit şi vei veni,

- Cel ce te-ai arătat pe munte,...

- Cel ce te-ai răstignit pentru noi,...

- Cel ce ai înviat din morţi,...

- Cel ce te-ai înălţat la ceruri,...

- Cel ce l-ai trimis pe sfântul tău Duh,...

Ectenia stăruitoare

Diaconul: Iară, pentru pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Der, voghormea. (Doamne, îndură-te). - după fiecare cerere.

Diaconul: Pentru pacea a toată lumea şi pentru bunăstarea sfintei Biserici, Domnului să ne rugăm.

Diaconul: Pentru toţi episcopii sfinţi şi dreptcredincioşi, Domnului să ne rugăm.

Diaconul: Pentru viaţa Preafericitului Părinte Papa N., pentru viaţa Preafericitului Părinte Patriarh-Catolicos N., şi pentru mântuirea sufletelor lor, Domnului să ne rugăm.

Diaconul: Pentru învăţătorii Bisericii, preoţii, diaconii, credincioşii şi pentru toţi fiii Bisericii, Domnului să ne rugăm.

Diaconul: Pentru sufletele răposaţilor, care au adormit în Christos, în adevărata şi dreapta credinţă, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Hişea, Der, yev voghormea. (Adu-ţi aminte, Doamne, şi te îndură).

Diaconul: Încă, pentru dreapta şi sfânta noastră credinţă, împreună Domnului să ne rugăm.

Poporul: Der, voghormea. (Doamne, îndură-te).

Diaconul: Pe noi înşine şi unii pe alţii, Domnului Dumnezeu cel atotţiitor să ne dăm.

Poporul: Kez, Dearînt, hanţîn yegh’iţuk. (Ţie, Doamne, ni te dăm).

Diaconul: Miluieşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, după mare mila ta; să zicem toţi.

Poporul: Doamne, îndură-te. - De 3 ori.

Preotul: Doamne, Dumnezeul nostru, primeşte de la robii tăi aceasta rugăciune stăruitoare, şi ne miluieşte, după mulţimea milei tale, şi îndurările tale trimite-le peste noi şi peste poporul tău, care aşteaptă de la tine mila ta cea bogată, că Dumnezeu milostiv şi prieten al oamenilor eşti, şi ţie ţi se cuvine mărirea, puterea şi cinstea,acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prochimen (psalm responsorial)

În zilele de peste an: ps. 64:1, 2 :

Diaconul: Ţie ţi se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion, şi ţie ţi se va împlini făgăduinţa în Ierusalim.

Poporul: R.: Ţie ţi se cuvine...

Diaconul: stih: Auzi rugăciunea mea; către tine tot trupul va veni.

Poporul: R.: Ţie ţi se cuvine...

Citire

Cititorul citeşte titlul, şi îndată şi textul pericopei apostolice. După ce termină:

Preotul: Aleluia, aleluia.

Poporul: Mulţumim lui Dumnezeu.

Evanghelie

Cântăreţul: Aleluia, aleluia !

Poporul: Aleluia, aleluia !

Cântăreţul: stihul aleluiatic.

Poporul: Aleluia !

Diaconul: Aleluia; orthí ! (Aleluia; drepţi!)

Preotul: Pace (+) tuturor.

Poporul: Şi duhului tău.

Diaconul: Cu evlavie să ascultaţi din Sfânta Evanghelie după N.

Poporul: Mărire ţie, Doamne, Dumnezeul nostru.

Diaconul: Proskumé. (Să luaţi aminte).

Poporul: Domnul vorbeşte.

Diaconul citeşte pericopa evanghelică. După pericopă:

Poporul: Mărire ţie, Doamne, Dumnezeul nostru.

Aici se spune predica, în duminici şi sărbători. Apoi:

Crezul

Credem întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pămîntului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru unul Domn Iisus-Christos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Dumnezeu Tatăl, numai născut, cel de o fiinţă cu Tatăl; Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină; Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat; născut, iar nu făcut, însuşi din fiinţa Tatălui, prin care toate s-au făcut în cer şi pe pămînt, cele văzute şi nevăzute. Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, s-a coborît din ceruri, şi s-a întrupat, s-a făcut om, s-a născut desăvîrşit din Sfânta Fecioara Maria, de la Duhul Sfânt. De la care luat trup, suflet şi minte şi toate cele omeneşti, aievea iar nu în chip. A pătimit şi s-a răstignit şi s-a îngropat, şi a înviat a treia zi, şi s-a înălţat la ceruri cu acelaşi trup, şi şade de-a dreapta Tatălui. Iarăşi va veni cu acelaşi trup şi cu mărirea Tatălui, să judece viii şi morţii, a căruia împărăţie nu va avea sfîrşit.

Credem şi întru Duhul Sfânt, neziditul şi desăvîrşitul, care a grăit prin lege, şi prin prooroci, şi prin Evanghelie, care s-a coborît în Iordan, a propovăduit apostolilor şi s-a sălăşluit în sfinţi.

Credem şi întru una, catolicească şi apostolească sfântă Biserică; întru unul botez de pocăinţă spre iertarea păcatelor, în învierea morţilor, şi în judecata ce va să vie a sufletelor şi a trupurilor, în împărăţia cerurilor şi în viaţa veşnică. Amin.

Mărturisire

Diaconul: Pe cei ce zic: „Era o vreme când Fiul nu era”, sau: „Era o vreme când Sfântul Duh nu era”, sau cei ce zic că Fiul lui Dumnezeu şi Sfântul Duh au venit dintru nefiinţă la fiinţă, sau că sunt de altă fiinţă, sau că într-Înşii este schimbare ori mutare, pe aceia Sfânta Biserică Catolică şi Apostolică îi afuriseşte.

Preotul: Iar noi preamărim pe cel ce era mai înainte de veci, închinându-ne Sfintei Treimi şi singurei dumnezeiri, a Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

SFÂNTA JERTFĂ EUHARISTICĂ

Ectenie

Diaconul: Iară, pentru pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-te.

Diaconul: Şi, cu credinţă, încă ne rugăm şi cerem Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus-Christos, în acest ceas de laudă şi rugăciune, să ne învrednicească a fi primiţi; ca Domnul să asculte glasul rugăciunii noastre, să primească cererile inimilor noastre, să ne ierte greşelile şi să ne miluiască; pentru ca rugăciunile noastre să fie bineprimite şi să se înfăţişeze la marea sa stăpânire, şi să ne dea ca, cu o credinţă şi cu dreptate, să ne ostenim în fapte bune, ca să trimită peste noi harurile îndurării sale; pentru ca Domnul atotputernic să ne mântuiască şi să ne miluiască.

Poporul: Mântuieşte-ne, Doamne.

Diaconul: Vremea acestei jertfe în pace a o petrece, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne. - după fiecare cerere.

Diaconul: Ânger de pace, păzitor sufletelor noastre, de la Domnul să cerem.

Diaconul: Milă şi iertare de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.

Diaconul: Marea şi puternica lucrare a sfintei cruci întru ajutorarea sufletelor noastre, de la Domnul să cerem.

Diaconul: Încă, pentru dreapta şi sfânta noastră credinţă, împreună Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-te.

Diaconul: Pe noi înşine şi unii pe alţii, Domnului Dumnezeu cel atotţiitor să ne dăm.

Poporul: Ţie, Doamne, ni te dăm.

Diaconul: Miluieşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, după mare mila ta; să zicem toţi.

Poporul: Doamne, îndură-te. - De 3 ori.

Preotul: Doamne şi Răscumpărătorul nostru , ca să ne învrednicim ca, mulţumindu-ţi, să te preamărim pe tine, împreună cu Părintele şi cu Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pace (+) tuturor.

Poporul: Şi duhului tău.

Preotul: Lui Dumnezeu să ne plecăm.

Poporul: Înaintea ta, Doamne.

Preotul: Prin pacea ta, Christoase Răscumpărătorule, carea covîrşeşte tot cugetul şi cuvîntul, întăreşte-ne pe noi şi ne păzeşte neînfricaţi înaintea a tot răul; pune-ne în rîndul închinătorilor tăi care în duh şi adevăr ţi se închină ţie; pentru că ţie, Preasfintei Treimi, ţi se cuvine mărirea şi puterea şi cinstea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Făcându-şi cruce, preotul zice:

Bine este cuvîntat Domnul nostru Iisus-Christos !

Diaconul: Binecuvintează, părinte.

Preotul: Domnul Dumnezeu să vă bine (+) cuvinteze pe toţi !

Poporul: Amin.

Ofertoriu şi heruvic (sîrpasaiuthiun)

Trupul Domnului şi sângele Răscumpărătorului înaintea noastră sunt. Puterile cereşti cântă nevăzut şi grăiesc fără încetare: Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Sabaoth !

Diaconul: Cântaţi Domnului Dumnezeului nostru; cântaţi cu glas dulce cântări duhovniceşti!

Poporul: (în zilele obişnuite): Dumnezeule, tu ai împodobit Biserica ta cu cetele ângereşti. Mii de mii de arhangheli stau înaintea ta şi miriade de miriade de ângeri îţi slujesc, Doamne. Iar tu ai binevoit a primi lauda oamenilor şi cântarea cea de taină: Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Sabaoth !

La Crăciun şi sărbătorile Născătoarei de Dumnezeu: Mulţimea ângerilor şi a puterilor cereşti s-a coborît din cer cu Unul-născut Împăratul. Ei cântă şi grăiesc: „Acesta este Fiul lui Dumnezeu”. Cu toţii să zicem: „Bucuraţi-vă, cerurilor, şi să se bucure temeliile lumii, căci Dumnezeu cel veşnic pe pămînt s-a arătat, şi cu oamenii a vieţuit, ca să mântuiască sufletele noastre”.

La Paşti şi la sărbătorile Crucii: Cine este precum Domnul Dumnezeul nostru, care s-a răstignit pentru noi, s-a îngropat şi a înviat, a fost credincios lumii şi s-a înălţat cu mărire ? Veniţi, popoare, binecuvîntări cu ângerii să-i cântăm, zicând: Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Dumnezeul nostru.

Se mai obişnuieşte ca, în timpul heruvicului, un diacon (sau un purtător) poartă potirul şi discul, spre Sfânta Masă. Ajuns în faţa treptelor, se poatră un dialog, din psalmul 24 (23). În acest caz, heruvicul se va cânta numai până la jumătate, iar cealaltă jumătate se va continua după terminarea dialogului între preot şi purtător.

Preotul: Aleluia, aleluia.

Diaconul: Ridicaţi, porţilor, capurile voastre, şi vă ridicaţi, porţi veşnice, şi va intra Împăratul măririi.

Preotul: Cine este Împăratul măririi? YHWH, cel tare şi puternic, YHWH, cel tare în război.

Diaconul: Ridicaţi, porţilor, capurile voastre, şi vă ridicaţi, porţi veşnice, şi va intra Împăratul măririi.

Preotul: Cine este Împăratul măririi? YHWH Sabaoth.

Diaconul: Acesta este Împăratul măririi.

Preotul: Bine este cuvîntat cel ce vine întru numele lui YHWH.

Poporul: Mii de mii de arhangheli stau înaintea ta şi miriade de miriade de ângeri îţi slujesc, Doamne. Iar tu ai binevoit a primi lauda oamenilor şi cântarea cea de taină: Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Sabaoth !

În acest timp, preotul se roagă în taină:

Nimenea din cei legaţi cu poftele şi cu plăcerile trupeşti nu este vrednic să vină sau să se apropie, sau să slujească ţie, împărate al măririi; pentru că a sluji ţie mare şi înfricoşat lucru este, chiar şi puterilor cereşti. Însă, totuşi, pentru iubirea ta de oameni cea negrăită şi nemăsurată, fără mutare şi fără schimbare te-ai făcut om, şi arhiereu te-ai numit nouă, şi lucrarea sfântă a jertfei acesteia liturgice şi nesângeroase, ca un stăpân al tuturor, ne-ai dat-o; căci tu singur, Doamne Dumnezeul nostru, stăpâneşti peste cele cereşti şi peste cele pămînteşti, cela ce te porţi pe scaun de heruvimi, Domnul serafimilor şi împăratul lui Israel, cela ce singur eşti sfânt, şi întru sfinţi te odihneşti. Pe tine, dar, te rog, cela ce eşti singur bun şi binevoitor, caută spre mine, păcătosul şi netrebnicul tău rob, şi-mi curăţeşte sufletul şi inima de cuget viclean, şi mă învredniceşte cu puterea sfântului tău Duh ca, îmbrăcat fiind cu harul preoţiei, să stau înaintea acestei sfinte mese, şi să jertfesc sfântul şi preacuratul tău Trup şi preţiosul Sânge.

Bătându-se cu pumnii în piept, continuă:

Ţie mă rog, plecând capul meu, şi cer de la tine: să nu întorci faţa ta de la mine, nici să nu mă lepezi dintre slujitorii tăi,

Ridică potirul, continuând:

Ci mă învredniceşte pe mine, păcătosul şi netrebnicul tău rob, să-ţi aduc darurile acestea; că tu eşti cel ce aduci, cel ce te aduci şi cel ce primeşti, şi cel ce te împărţeşti, Christoase, Dumnezeul nostru, şi ţie mărire îţi înălţăm, împreună şi celui fără de început Părintelui tău, şi preasfântului şi bunului tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preotul ia discul de pe potir, îl pune pe antimis, apoi acoperă potirul. Îşi spală mâinile, zicând:

Spăla-voi între cei nevinovaţi mâinile mele, si voi înconjura altarul tău.

Ectenia şi rugăciunea asupra darurilor

Diaconul: Iară, pentru pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-te.

Diaconul: Şi, cu credinţă şi sfinţenie, încă să petrecem în rugăciuni, înaintea acestui sfânt altar al lui Dumnezeu cu frică. Nici cu părere de rău, nici în sminteli, nici în şiretlic, nici în viclenie, nici în prefăcătorie, nici în înşelătorie, nici în necredinţă, ci cu dreptate, cu minte deşteaptă, cu inimă curată, cu credinţă deplină, plini de dragoste, cu bogată desăvîrşire în tot lucrul bun, să petrecem în rugăciuni, înaintea acestui sfânt altar al lui Dumnezeu, ca să aflăm har şi milă, în ziua arătării şi celei de-a doua veniri a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus-Christos. Să ne mântuiască şi să ne miluiască.

Poporul: Mântuieşte-ne, Doamne, şi te îndură.

Preotul: ; cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus-Christos, cu care ţie, Părintelui, împreună şi cu Duhul Sfânt, ţi se cuvine mărirea, stăpânirea şi cinstea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sărutarea păcii

Preotul sărută altarul, şi binecuvintează poporul:

Pace (+) tuturor.

Poporul: Şi duhului tău.

Diaconul: Lui Dumnezeu să ne plecăm.

Poporul: Înaintea ta, Doamne.

Diaconul: Salutaţi-vă unii pe alţii cu o sărutare sfântă. Iar cei ce nu sunteţi vrednici a lua parte la aceste Sfinte Taine, şi care sunteţi la uşi, rugaţi-vă.

Poporul:

Christos în mijlocul nostru s-a arătat.

Carele din fire este Dumnezeu, aici s-a sălăşluit.

Glas de pace a răsunat.

Poruncă a sfintei sărutări s-a dat.

Biserica un singur trup s-a făcut.

Sărutarea întru desăvîrşire s-a dat.

Duşmănia s-a izgonit.

Dragostea între noi s-a răspândit.

Slujitori, ridicând glasurile voastre,

Daţi binecuvîntare, într-un singur glas,

Dumnezeirii celei de o fiinţă,

Căreia îi cântă serafimii.

În sărbători, se cântă următoarele:

Diaconul: Cei ce staţi înaintea sfintei mese celei împărăteşti, primiţi-l pe Christos, Împăratul nevăzut înconjurat de puterile cereşti.

Poporul: Ridicăm ochii noştri, şi-l primim, şi lui ne cucerim, zicând: Nu pomeni păcatele noastre, Doamne, ci după mila ta iartă-ni-le. Cu ângerii te lăudăm pe tine, Doamne, şi cu sfinţii te preamărim.

ANAPHORA

Sfântului Athanasiu

Dialog introductiv

Diaconul: Să stăm cu evlavie, să stăm cu frică, să stăm bine, să luaţi aminte.

Poporul: Către tine, Dumnezeule.

Diaconul: Jertfeşte-se Christos, Mielul neprihănit al lui Dumnezeu.

Poporul: Milă şi pace şi jertfă de laudă.

Preotul: Harul, dragostea şi dumnezeiasca sfinţitoarea putere a Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt, să fie cu voi (+) cu toţi.

Poporul: Amin. Şi cu duhul tău.

Diaconul: Uşile, uşile! Cu toată înţelepciunea şi luarea aminte! Sus să aveţi cugetele voastre, cu frică de Dumnezeu.

Poporul: Avem către tine, Doamne atotţiitorule.

Diaconul: Şi să mulţumiţi Domnului, din toată inima voastră.

Poporul: Cu vrednicie şi cu dreptate.

Prefaţa

Preotul: Cu vrednicie şi cu dreptate, cu adevărat, este ţie a ne închina, pe tine a te preamări, Părinte atotţiitorule, care ai ridicat ... prin Cuvîntul tău cel nepătruns, împreună-ziditorul, care, făcând Biserica un popor al său, i-a făcut ai săi pe toţi care cred în tine, şi a binevoit să se sălăşluiască între noi, ca un dumnezeiesc ziditor, zidind o nouă lucrare, prin care a înălţat acest pămînt la ceruri. Căci el, înaintea căruia nu puteau sta oştile neadormiţilor ângeri, uimiţi de strălucita şi neapropiata lumină a dumnezeirii sale, însuşi, întrupându-se din Fecioară, pentru mântuirea noastră, ne-a dat să ne împreunăm celor cereşti, în cete duhovniceşti şi, cu serafimii şi cu heruvimii într-un singur glas, sfântă cântare nouă să cântăm, şi, strigând puternic, glas să înălţăm cu ei şi să zicem:

Preotul ia în mâini potirul, şi-l înalţă.

Toţi: Sfânt, sfânt, sfânt Domnul puterilor. Pline sunt cerurile şi pămîntul de mărirea ta. Binecuvîntare întru cele de sus! Binecuvîntat cel ce ai venit şi vei veni întru numele Domnului. Osanna întru cele de sus!

Rugăciunea euharistică

Preotul: Sfânt (+), sfânt (+), sfânt (+) eşti, cu adevărat, şi preasfânt. Şi cine este cel ce va povesti cu vorba vădirea nemăsuratei şi iubitoarei tale îndurări către noi ? Căci, dintru început, te-ai milostivit de cel ce a căzut în păcat, şi

Preotul ia în mână pâinea, şi continuă, urmând a o binecuvînta şi a o frânge:

Luând pâinea în sfintele, dumnezeieştile, nemuritoarele, neprihănitele şi ziditoarele sale mâini, a bine (+) cuvîntat-o, a mulţumit, a frânt-o, şi a dat aleşilor săi sfinţi ucenici împrejur-şezători, zicând:

„Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu,

care pentru voi şi pentru mulţi se frânge,

spre ştergerea şi iertarea păcatelor“.

Poporul: Amin.

După ce a ţinut-o ridicată în mâinile sale, preotul pune pe disc Sfânta Pâine, apoi ia în mână potirul şi-l binecuvintează, continuând:

De asemenea, luând potirul, l-a bine (+) cuvîntat, a mulţumit, a băut, şi a dat aleşilor săi sfinţi ucenici împrejur-şezători, zicând:

                                                   „Beţi dintr-acesta toţi, acesta este sângele meu,
                                                   al Legii celei noi,
                                                   care pentru voi şi pentru mulţi se varsă,

spre ştergerea şi iertarea păcatelor“.

Poporul: Amin.

Anamneza

După ce l-a ţinut ridicat în mâinile sale, preotul pune pe antimis potirul, apoi continuă, urmând ca la cuvintele „ale tale...“, să ia în mâini discul şi potirul şi, ţinându-le cu braţele încrucişate, să înalţe discul şi potirul cruciş:

Şi ne-a dat binefăcătorul şi unul-născut Fiul tău poruncă, întotdeauna pe aceasta să o facem întru pomenirea lui. Şi coborându-se întru cele mai de jos, cu trupul

Înapoi la pagina principală