Din cele mai vechi vremi de când s'ău format ritul bizantin, adecă rîndueala aceasta de răděcină grecească a rugăciunilor noastre, vecernia şi utrenia şi celelalte rugăciuni de pěste zi, n'aveau formă prea grea. De la bun început s'ău statorît cântatul ori cetitul psalmilor.

Mai târziu, pě lângă psalmii cei de těte zilele s'ău băgat stichere, adecă nişce strofe cari sě şchimbă de la o zi la alta. Sticherele acestea ău fost adunate de sfântul Ioan Damasceanul, şi puse pě un şir de 8 sěptěmâni, încât şi sě repeţească tět din 8 în 8 sěptěmâni. Acestea s'ău făcut la început numa pentru dumineci, eară cartea care le cuprinde sě cheamă octoich ori cartea cununilor.

Apoi, când creştinii s'ău deprins şi onoreze pě tět mai mulţi sfinţi, unii ău început a scrie mineie ori menologii, adecă nişte cărţi groase, având stichere pentru těţi sfinţii din cărindar, încât dumineca şi sě cânte din octoich, dupě obiceiu, eară pěste sěptěmână şi sě cânte din mineiu. Cum 12 menologii, câte unul pentru fiecare lună, erau tare scumpe, unii ău adaos la octoich şi stichere pentru zilele de luni până sâmbătă, pentru a sě feri de mineiu. Aşea că, până la urmă, obiceiul cel mai rěspândit 'i acesta: când este vreun sfânt însěmnat sě cântă sticherele lui, eară când nu, atuncea sě cântă din octoich.

Dar pě la parochiile noastre din Ardeal, cum şi prin unele din Rusia, nu erau niciodată bani destui pentru cele 12 menologii, s'ău purces la antologii. Antologiul n'are, numa 2 tomuri, nu 12 ca mineiul, şi cuprinde câte o singură rîndueală pentru câte o ceată de sfinţi, adecă sticherele těte într'o formă pentru těţi martirii, alte stichere těte într'o formă pentru těţi pustnicii, şi tět aşea.

Numa că multe parochii nu puteau cumpăra nici măcar o pěreche de antologii. Mai mult decât asta, děcă oarecine vroiea şi sě roage acasă cu rugăciunile vecerniei ori ale utreniei, nu avea putinţa de a lua douauă antologii. Şi atuncea, oamenii de rînd şi cu popii, ău aflat un alt şpil: aşea s'ău ajuns la cărţulii de jeb, cuprinzând rîndueli pentru fiecare zi a sěptěmânii. Aşea s'ău ajuns la un rînd de stichere pentru těte zilele de marţi, un alt rînd de stichere pentru těte mercurile, şi tět aşea.

Dar ce cântări gândiţi că ău fost pusă ei în cărţulii? Cum onorarea sfinţilor era mai mult decât în floare, s'ău ajuns la işpătăleala asta:
- slujbele de luni şi fie făcute în cinstea sfinţilor ângeri, pentru că Dumnezěu ău fost făcută cerul cu ângerii lunea;
- cele de marţi în cinstea sfântului Ioan Botezătorul şi a pustnicilor,
- mercurea a Maicii Sfinte şi a crucii: a Maicii Sfinte, pentru că sě bănuea că ea ău vut naşce pě Iisus într'o zi de mercuri, eară a crucii, pentru că, dupě socoată, Iuda l-ău vut vinde pě Christos în mercurea mare;
- joiea a apostolilor şi a sfântului Nicolae, pentru că joiea la cina cea de taină Christos ău vut pune pě picioare apostolia şi tět o dată şi preoţia;
- vinerea a crucii, de bună seamă, pentru că în ziua aceasta Christos ău pătimit şi ău murit pě cruce;
- eară sâmbăta a morţilor şi a tuturor sfinţilor, pentru că Dumnezěu s'ău hodinit în ziua sâmbetei, apoi Christos s'ău hodinit sâmbăta în mormînt, şi şi morţii sě hodinesc, şi apoi Iisus pě Lazăr l-ău sculat din morţi într'o sâmbătă.

Gândeşci că teologic mere treaba. Dar aicea este un baiu: cugetările 's teologice, numa că închinarea sě îndreaptă mereu cătrě sfinţi, şi nu cătrě Domnul, care 'i isvorul a tětă teologia.

Pě foaiea aceasta vîrtuală ău trěbuit şi urmez predania eardeleană, aceea de a pune câte o slujbă pě fiecare zi a sěptěmânii. Numa că nu mai mere treaba cu prea multă onorare a sfinţilor, dar mai bine cu oleacă de christologie. Pentru aceea, mai bine sě vîjeşce a ne bucura în tětă zi de câte o taină a Domnului Iisus Christos. Eară pentru a ţine şi cugetele teologice mai vechi, de cari am běsědit mai sus, am ajuns la işpătăleala astalaltă:
- slujbele de luni şi fie adunate în cinstea Sfântului Duch şi îndeobşte în cinstea Sfintei Trěimi;
- cele de marţi în cinstea şchimbării la faţă a Domnului, lucru ce s'ău întîmplat dupě ce ău fost pustnicită vreme de 40 de zile;
- mercurea a întrupării Cuvîntului - adecă a bunei vestiri cu a naşcerii şi a bobotezei la un loc, tět ţinând seama că Christos s'ău vut naşce într'o zi de mercuri, aşea cum credeau unii de demult - şi a patimii Domnului, pentru vînzarea lui Iuda;
- joiea a înălţării Domnului, eară seara mai cu seamă a sfintei Cuminecături, pentru cina cea de taină;
- vinerea a patimei Domnului, cum sě cade;
- eară sâmbăta a hodinei Domnului - neuitând răděcinile noastre jidoveşci, că şi Christos jidov ău fost - şi a sculării lui Lazăr.

Urmat-am měrsul slujbelor aşea cum şi fie mai uşor pentru ceia ce sě roagă. Těte urmează rîndueala, fără a trěbui cotate în altă parte. În zilele noastre, de mult nu mai sunt în parochii vecernii şi utrenii de těte zilele. Gândeşci că prin unele oraşe s'ău început de nou şi sě facă, numa că şi aşea multă lume nu poate lua parte. Aşea că, cetind foaiea aceasta pě cumputător, unii credincioşi s' vor putea ruga la ei acasă, atuncea când nu pot mere la băserică pentru vecernia şi utrenia. Nu vorovesc de Liturgia duminecală, la carea tět creştinul are dătorinţa de a lua parte. Vorovesc mai degrabă de rugăciunea de těte zilele.

Mai mult: vreau şi dau şi un gând la oarecâţi popi cari vreau şi pue pě picioare vecernia ori utrenia de těte zilele. Ea uita-v'-veţi când este de pildă părăclis ori părăstaş la voi în parochie. Puteţi vedea că tětă lumea cântă. Pentru ce? Pentru că těţi cunosc acmu pě dinafară těte cântările, cari sě rěpeţesc poate în tětă sěptěmâna, ori măcar o dată la doauă sěptěmâni, ori poate în tětă zi, pě o bucată de vreme. Na aşea 'i şi cu tipicul sěptěmânal. Děcă oamenii aud pě cantorul că zice tět acelea stichere în tětă lunea, de bună seamă că oamenii vor începe a ţine minte. Şi eaca aşea sě poate ajunge dupě doauă luni că těte sticherele şi psalmii şi sě cânte nu numa de cantorul, dar de tětă adunarea.

«Děcă sě rěpeţesc těte în fiecare sěptěmână o dată, apoi atuncea n'ai alte cele, fără numa o foaie verde laba gâşcii, şi nu mai sě vede nici o şchimbare», m'ar putea probozi ori şi cine. Na nu 'i hăpt aşea. Tět lăsat-am şi oarece ce sě poate şchimba, dar care nu 'i deloc greu, şi anume: troparele de fiecare zi. Pě foaiea vîrtuală este şi o pagină cu troparele acestea. Ba mai mult, n'am pus numa troparele din mineiele şi orologiile noastre, şi nici nu m'am oprit numa la ceasloavele de pěste munţi, dar am luat tropare din těte orologiile şi ceasloavele ce mi-ău trecut printre mânuri.

Pentru ceia ce sě roagă singuri la ei acasă cetind slujba vecerniei ori a utreniei, puteţi face aşea. Cetiţi la rînd těte rugăciunile; hărăniţi-vě cu těte rugăciunile, hăpt şi cu acelea de care 'i scris deasupra că sě zice de preot. Rugăciunile şi psalmii şi cântările din Scriptură 's tocma lucrurile cele mai de seamă. Děcă lăsaţi stichere pě dinafară, nu-i nici un baiu. Dumnezěu nu 'i chiţibuşar ca noi. Şi şi aşea, děcă n'aveţi vreme şi vě rugaţi mai multe, apoi primit 'i şi de ziceţi numa oarece puţin. Dar altăce am vrut zice. Pě scurt, vedeţi că prin multe locuri sě cântă vecernia, ciuntind psalmii numa pentru a băga stichere, eară rugăciunile tocma nici nu sě zic, de dragul ecteniilor. Asta înseamnă a strecura ţânţarul şi a înghiţi cămila.

O treabă mare lipseşce duchovniciei noastre. Noi, eardelenii, am pierdut simţul rugăciunii ceasurilor. Cum slujbele ceasurilor 's atâta de îngheimăcite, nu sě zic, decât cu greu, de credincioşii de rînd cari sě roagă cucernic acasă. Şi atuncea înlocuim rugăciunile ceasurilor, adecă le înlocuim cu pietăţi eftine, de felul unui «acatist împrotiva duşmanilor» ori a unui «rozar al lacrěmilor sfintei Veronica» ori a «visului Maicii Domnului» şi a «epistoliei Domnului Christos». Mai bine unimu-ne la tětă Băserica, carea sě roagă cu rugăciunea ceasurilor, şi haidaţi şi lăsăm la o parte bucătura noastră de pită neagră, pentru a mânca o pită mare şi săţioasă cu celelalte mědulare ale Băsericii. Eară pita mare şi săţioasă a tětă Băserica, 'i rugăciunea ceasurilor, adecă vecernia, utrenia şi celelalte ceasuri mai mici. Formele îs diferite de la un rit la altul, de la o ţeară la alta, de la sat la sat. Dar nu 'i acesta baiul.

Dee Dumnezěu ca rugăciunile acestea şi vě ajute cum sě poate mai bine !