VESPERINA
ori
VECERNIA
DIN SEARA ZILEI DE MERCURI

Preotul începe:

Bine 'i cuvîntat Dumnezìul nostru, tìtdeauna, acmu și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

De la Pașci, până la Înălțare, sì cântă de trei ori:
Christos ău învieat din morți, cu moartea pì moarte călcând, și celor din morminte vieață dăruindu-le.

Urmează psalmul 104 (103), numit psalm de seară:
Binecuvintează suflete al meu pì YHWH ! YHWH, Dumnezìul meu, mare și minunat eșci tu.
Întru strălucire și în mare podoabă te-ai îmbrăcat, cel ce te îmbraci cu lumina ca și cu o haină,
Cel ce întinzi cerul ca pì un cort, cel ce acoperi cu ape înălțimile lui,
Cel ce pui norii suirea ta, cel ce umbli pì aripile vînturilor,
Cel ce faci crainicii tăi vînturile și slujitori ție flăcările focului,

Cel ce ai întemeieat pămîntul pì neclintirea lui. Nu s' va clătina în vecii vecilor.
Adâncul ca o haină e acoperămîntul lui. Deasupra munților vor sta ape.
De certarea ta vor fugi. De glasul tunetului tău s' vor înfricoșa.
Se înalță munți și sì coboară văi, în locul în care le-ai statorit pì ele.
Hotar ai pus, pì care nu-l vor trece, și nici nu s' vor întoarce, ca și acopere pămîntul.

Tu faci și easă izvoare în văi. Prin mijlocul munților vor pătrunde ape.
Adăpa-s'-vor tìte fiearele câmpului. Asinii sìlbatici setea și-vor potoli.
Deasupra lor păsìrile cerului vor locui. Din mijlocul stâncilor vor da glas.

Tu adăpi munții din cele de deasupra ale tale. Din rodul lucrurilor tale s' va sătura pămîntul.
Tu rìsari earbă dobitoacelor și verdeață spre trebuința oamenilor,
Ca și scoată hrană din pămînt: vinul, care veseleșce ânima omului,
Undelemnul, care veseleșce fața lui, și pânea, care întăreșce ânima omului.

Sătura-s'-vor lemnele câmpului: cedrii Libanului pì cari i-ai sădit.
Acolo păsìrile și-vor face cuib: locașul cocostârcului în chiparoși;
Munții cei înalți cerbilor; stâncile scăpare iepurilor.

Făcut-ai luna spre arătarea timpurilor. Soarele și-ău cunoscut apusul lui.
Pus-ai întunerec, și s'ău făcut noapte. În ea vor umbla tìte fiearele pădurii:
Puii leilor răcnind, ca și apuce și și ceară de la Dumnezìu mâncarea lor.
Rìsărit-ău soarele, și s' vor aduna, și în culcușurile lor s' vor așeza.
Eși-va omul la lucrul lui și la lucrarea lui, până seara.

Câtu 's de minunate lucrurile tale, YHWH ! Pì tìte cu înțelepciune le-ai făcut; umplutu-s'ău pămîntul de zidirea ta.
Eaca marea aceasta, care 'i întinsă și largă! Acolo sunt târîtoare, cărora nu este numìr, vietăți mici și mari.
Acolo corăbiile umblă; acolo Leviathan aesta, pì care l-ai zidit, ca și sì joace în ea.

Tìte de la tine așteaptă, ca și le dai hrană la timp potrivit.
Dându-le tu lor, vor aduna. Deșchizând tu mâna ta, tìte s' vor umplea de bunătăți.
Dar întorcându-ți tu fața ta, s' vor turbura. Lua-vei suflarea lor, și s' vor ghiuglui, și în țărîna lor s' vor întoarce.
Trimete-vei Duchul tău, și s' vor zidi, și vei înnoi fața pămîntului.

Fie mărirea lui YHWH în veci! Veseli-s'-va YHWH de lucrurile lui,
Cela ce coată cătră pămînt, și-l face de sì cutremură, cela ce sì atinge de munți, și fumegă.
Cânta-voiu lui YHWH în vieața mea. Cânta-voiu Dumnezìului meu, până ce-voiu fi.
Plăcute și-i fie lui cuvintele mele, ear eo mì-voiu veseli de YHWH.
Peară pìcatul de pì pămînt, și fărădelege și nu mai fie!
Binecuvintează suflete al meu pì YHWH!

Iarăși:
Soarele și-ău cunoscut apusul lui.
Pus-ai întunerec, și s'ău făcut noapte.
Câtu 's de minunate lucrurile tale, YHWH ! Pì tìte cu înțelepciune le-ai făcut.

Apoi:
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duch, și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ție, Dumnezìule.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ție, [Christoase] Dumnezìule.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ție, [Christoase] Dumnezìule [nostru, mărire ție].

Ectenia irenică

Diaconul: Cu pace, Domnului și ne rugăm.
Poporul: Kyrie, eleison. (Doamne, milueșce-ne). - dupì fiecare cerere.
Diaconul: Pentru pacea de sus, și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru pacea a tìtă lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezìu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru sfânt locașul acesta, și pentru ceia ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezìu întră într'însul, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru Preafericitul Părinte (cutare), pentru episcopul nostru (cutare), pentru cinstita preoțime, ceea întru Christos diaconime, pentru tìt clerul și poporul, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru țara noastra, pentru președintele și guvernul ei, și pentru tìți ceia în autoritate, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru parochia acesta, pentru tìt orașul (sau: tìtă comuna, ori: tìt satul), și pentru ceia ce cu credință șed într'însul (sau: într'însa), Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru o vreme bună, pentru înmulțirea roadelor pămîntului, și pentru timpuri de pace, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru ceia ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru ceia ce suferă, și pentru ceia închiși, și pentru mântuirea lor, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Pentru ca și fim mântuiți de tìt necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului și ne rugăm.
Diaconul: Apără-ne și ne mântueșce, îndură-te și ne păzeșce, Dumnezìule, cu darul tău.
Diaconul: Pì preasfânta, curata, preabinecuvîntata, mărita, Doamna noastră, Născìtoarea de Dumnezìu și pururea fecioara Maria, cu tìți sfinții pomenindu-o, pì noi înși-ne și unul pì altul, și tìtă vieața noastră, lui Christos-Dumnezìu și i o dăm.
Poporul: Ție, Doamne.

Prima rugăciune obștească (ori adunată)

Preotul: Doamne, îndurate și milostive, îndelung răbdătorule și mult compătimitorule, ascultă rugăciunea noastră, și iea aminte la glasul cererii noastre. Fă cu noi semn de bine. Îndrumă-ne în calea ta, ca și umblăm întru adevìrul tău. Veseleșce ânimile noastre, ca și ne temem de numele tău cela sfânt, pentru că mare eșci tu, și faci lucruri minunate. Tu singur eșci Dumnezìu, și nu este nime ca tine între dumnezìi, Doamne, puternic întru milă și bun întru tărie, pentru a ajuta și a mângâiea și a mântui pì tìți aceia ce nădìjduesc întru sfânt numele tău, că ție sì cade tìtă marirea, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Catismă

Pì la unele mănăstiri sì ceteșce aicea o catismă, adecă o adunare de psalmi. La parochii trecem mai departe.

A IIa rugăciune obștească (adunată)

Preotul: Domnului și ne rugăm. - Doamne, nu cu mânia ta și ne mustri, nici cu urgia ta și nu ne cerți, dar fă cu noi dupì bunăvoința ta, vindecătorule și medice al sufletelor noastre. Povățueșce-ne la limanul voii tale. Luminează ochii inimilor noastre spre cunoașcerea adevărului tău, și ne dărueșce celalaltă vreme a zilei de acmu și tìt timpul vieții noastre, cu pace și fără de păcat, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezìu și ale tuturor sfinților, că a ta 'i stăpânirea, și a ta este împìrăția și putea și mărirea: a Tatălui și a Fiiului și a Sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.



Cântarea Doamne, strigat-am

Urmează patru psalmi, ale cărora versete de la capìt sì intercalează cu stichere. Rîndueala ceea veche de tìt vroiea și sì cânte câte o pripeală dupì fiecare verset. De aceea am pus încă pripelele între paranteze, eară așea, sì rostesc cei trei psalmi până la capìt cu pripelele, dupì care sì cântă numai sticheara dogmatică la urmă de tìt. Acmu dară, începem pì glasul 6, ori, neșciind cânta, ne rugăm cetind:

Psalm 141 (140)

YHWH, strigat-am cătrì tine, auzi-mă. Iea aminte la glasul rugăciunii mele, când strig cătrì tine. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Și sì îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaântea ta: rădicarea mânurilor mele, ca o jertfă de seara. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Pune, YHWH, pază gurii mele, și îngrădire în jurul buzelor mele. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Și nu apleci ânima mea cătrì cuvinte de vicleșug, ca și nu mì apăr, dezvinovățindu-mì, fiind în pìcate,
Alăturea cu oamenii cari fac fărădelege; și nu m' voiu întovărăși cu celea alese ale lor. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Certa-m'-va omul drept cu îndurare, și m' va mustra, eară untdelemnul pìcătosului și nu ungă capul meu, că și rugăciunea mea 'i în contra celor bineplăcute lor. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Scufundatu-s'ău, îngreunați cu petre judecătorii lor. Auzi-vor graiurile mele, că s'ău îndulcit. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Ca o breazdă, ce sì spintecă pìste pămînt, așa s'ău împrășcieat oasele lor, lângă iad,
Că na, cătrì tine, YHWH, Doamne, 's ochii mei. Întru tine am sperat; și nu ieai sufletul meu. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Păzeșce-mì de cursa pì carea mi o ău pus mie, și de capcanele celor fărădelege. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]
Cădea-vor în mreaja lui pìcătoșii. Altcum 's eo, și voiu scăpa. [Pripeală: auzi-mì, Doamne.]

Psalm 142 (141)

Cu glasul meu către YHWH am strigat; cu glasul meu către YHWH m'am rugat. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Vărsa-voiu înaântea lui rugăciunea mea; nìcazul meu înaântea lui i-l voiu spune. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Când lipsea dintru mine duchul meu, tu ai cunoscut cărările mele. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
În calea aceasta, în care am umblat, ascunsu mi-ău cursă mie. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Luat-am seamă de-a dreapta mea, și m'am uitat, și nu era cine și mì cunoască. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Perit-ău fuga de la mine, și nu mai 'i nime care și cerceteze sufletul meu. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Strigat-am către tine, YHWH; zis-am: tu eșci nădejdea mea. Partea mea eșci, în pămîntul celor vii. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Iea aminte la ruga mea, că tare m'am umilit. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Scapă-mì de cei ce mì prigonesc, că 's mai tari decât mine.
Scoate din prinsoare sufletul meu, ca și preamărească numele tău. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]
Pe mine mì așteaptă drepții, până ce mi-vei rìsplăti mie. [Pripeală: Cătrì tine am strigat, mântueșce-mì.]

Psalm 130 (129)

Dintru adâncuri am strigat către tine, YHWH. Doamne, ascultă glasul meu. [Pripeală: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]
Fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii mele. [Pripeală: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]
De te-vei uita la fărădelegi, YHWH, Doamne, cine va suferi? Că la tine este îndurarea.

Sticheară pì glas 6: Spìrieatu-s'ău, Doamne... , ca mai jos. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]

Pentru numele tău te-am așteptat, YHWH. Așteptat-ău sufletul meu dupì cuvîntul tău. Sperat-ău sufletul meu în YHWH.

Asemenea: Spìrieatu-s'ău, Doamne, cheruvimii, de înălțarea ta, vìzându-te cum te sui mai pì sus de nori, Dumnezìule, cela ce șezi deasupra lor. Eară noi te mărim, pentru marea ta îndurare: mărire ție! [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]

Din straja dimineții până în noapte, din straja dimineții și nădăjduiască Israel în YHWH.

Asemenea: Minunându-ne..., ca mai jos. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]

Că la YHWH este mila, și multă mântuire la el, și el va mântui pì Israel de tìte fărădelegile lui.

Asemenea: Minunându-ne de sfânta ta înălțare pì munte, Christoase, strălucirea măririi Părintelui, lăudăm luminatul tip al feței tale, și ne închinăm patimilor tale, și cinstim învierea ta, și mărim suire ceea preamărită. Milueșce-ne pì noi. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueșce-mì.]

Psalm 117 (116)

Lăudați pì YHWH tìte neamurile! Lăudați-l pì el tìte popoarele,

Asemenea: Cum te-ău vìzut, Doamne, apostolii tăi suindu-te mai pì sus de nori, cu tânguiri și lacrìmi, Christoase dătătorule de vieață, umplutu-s'ău de întristare, și cu plângere zicând: «Stăpâne, nu ne lăsa orfani pì noi pe cari ne-ai iubit cu milostivire, pe noi șerbii tăi, ca cela ce eșci prietenul oamenilor. Dară, dupì făgăduință, trimete-ne nouauă pe Duhul tău cel preasfânt, carele luminează sufletele noastre. [Ori pripeala: Lerui ler.]

Că s'ău întărit mila lui pìste noi, și adevìrul lui YHWH rìmâne în veci.

Asemenea: Dupì ce ai împlinit, Doamne, taina rînduelii tale, luatu-i-ai cu tine pe învìțăceii tăi, ducându-i pe Muntele Măslinilor, și eacă te-ai înălțat mai pì sus de ceruri. Cela ce te-ai sărăcit pentru noi, și te-ai suit acolo de unde nu te-ai fost depărtată, trimete-ne noauă pe Duhul tău cel preasfânt, carele luminează sufletele noastre. [Ori pripeala: Lerui ler.]

Mărire Tatălui și Fiului și sfântului Duch,
și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Sticheara numită dogmatică, pì glas 2: Născutu-te-ai dupì cum însu-ți ai vrut, arătatu-te-ai precum însu-ți ai socotit, pătimit-ai cu trupul, Dumnezìul nostru, din morți ai învieat călcând moartea, înălțatu-te-ai întru mărire, cela ce ai plinit tìte, și ne-ai trimìs noauă Duchul cel dumnezìesc, ca și cântăm și și mărim dumnezìirea ta.

Cântarea luminii line

Poporul cântă:
Iisuse Christoase, lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc, a celui sfânt și fericit, venind la apusul soarelui, vìzând lumina ceea de seara, lăudăm pì Tatăl, pì Fiul și pì Sfântul Duch Dumnezìu. Vrednic eșci în tìtă vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezìu, cela ce dai vieață. Pentru aceasta lumea te măreșce.

Psalmul de rìspuns
- Ps 54 [53]: 1-2 -

În zilele de pìste an, pì glas 5:

Diaconul: Cu înțelepciune, și luăm aminte.

Cetitorul: Dumnezìule, întru numele tău mântueșce-mì, și întru puterea ta mì judecă.
Poporul: repețeșce:  Dumnezìule, întru numele tău mântueșce-mì, și întru puterea ta mì judecă.
Cetitorul: cântă stihul: Dumnezìule, ascultă rugăciunea mea: auzi graiurile gurii mele.
Poporul: repețeșce: Dumnezìule, întru numele tău mântueșce-mì, și întru puterea ta mì judecă.
Cetitorul: Dumnezìule, întru numele tău mântueșce-mì,
Poporul: și întru puterea ta mì judecă.

Eară în păresimi (adeca în postul mare), pì glas 6:

Diaconul: Cu înțelepciune, și luăm aminte.

Cetitorul: Aleruia.
Poporul: repețeșce: Aleruia.
Cetitorul: cântă stihul: Și la marginile lumii cuvintele lor.
Poporul: repețeșce: Aleruia.
Cetitorul: În vecii vecilor.
Poporul: Aleruia.

Îndată zicem următoarea

Rugăciune cucernică

Învredniceșce-ne, Doamne, în seara aceasta fără de pìcat a ne feri noi. Bine eșci cuvîntat, Doamne, Dumnezìul părinților noștri. Și lăudat, și preamărit este numele tău în veci. Amin. Fie, Doamne, mila ta cătrì noi, precum am sperat și noi întru tine. Bine ești cuvîntat, Doamne: înveață-ne pe noi îndreptările tale. Bine eșci cuvîntat, Stăpâne: înțelepțeșce-ne pe noi cu îndreptările tale. Bine eșci cuvîntat, Sfinte: luminează-ne pe noi cu îndreptările tale. Doamne, mila ta rămâne în veci; pe lucrurile tale nu le trece cu vederea. Ție sì cade laudă, ție sì cade cântare. Ție mărire sì cade: Tatălui și Fiiului și sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia & rugăciunea cererilor

Diaconul: Și plinim rugăciunile noastre celea de seară Domnului.
Poporul: Kyrie, eleison.
Diaconul: Apără-ne și ne mântueșce, îndură-te și ne păzeșce, Dumnezìule, cu darul tău.
Poporul: Kyrie, eleison. Ori: Amin.
Diaconul: Seara tìtă desăvîrșită, sfântă, cu pace și fără de pìcat; ânger de pace, credincios, îndreptător, păzitor al sufletelor și al trupurilor noastre, de la Domnul și cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre; cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul și cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Cealaltă vreme a vieții noastre în pace și întru pocăință a o petrece; sfîrșit creștinesc vieții noastre, fără durere, nerușinat, cu pace, și rìspuns bun la înfricoșata judecată a lui Christos, de la Domnul și cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Pì preasfânta, curata, preabinecuvîntata, mărita, Doamna noastră, Născìtoarea de Dumnezìu și pururea fecioara Maria, cu tìți sfinții pomenindu-o, pì noi înși-ne și unul pì altul, și tìtă vieața noastră, lui Christos-Dumnezìu și i o dăm.
Poporul: Ție, Doamne.

Preotul: Dumnezìule cela mare și preaînalt, carele singur ai nemurire, cela ce șezi întru lumină neapropieată, carele ai zidit tìtă făptura cu înțìlepciune, cela ce ai despărțit lumina de întunerec, și ai pus soarele și stăpânească ziua, eară luna și stelele și stăpânească noaptea, carele ne-ai învrednicit pì noi pìcătoșii, și întîmpinăm și în ceasul de acmu fața ta întru mărturisire, și și-ți aducem lauda ceea de seara: însu-ți iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca pì o tămâie înaântea ta, și o primeșce, ca pì o tămâie cu bun miros, și ne dă noauă seara de acmu și noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântueșce-ne de frica nopții, și de tìt lucrul ce umblă întru întunerec; și somnul, pì care l-ai dăruit pentru hodina neputinței noastre, dă-ni-l neîngrozit de tìtă nìlucirea diavolească. Așea, Stăpâne, dătătorule al bunătăților, ca și întru așternuturile noastre umilindu-ne, și pomenim noaptea numele tău, și cu gândul poruncilor tale fiind luminați, și ne sculăm întru bucurie sufletească, cătrì lauda bunătății tale, rugăciuni și cereri milostivirii tale aducând, pentru pìcatele noastre și ale tìt poporului tău; pì care, pentru rugăciunile preasfintei Născìtoare de Dumnezìu, întru milă îl cercetează, că bun și prieten al oamenilor Dumnezìu eșci, și ție mărire-ți înălțăm: Tatălui și Fiiului și Sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Preotul: Pace (+) tuturor!
Poporul: Și duchului tău.
Preotul: Capetele voastre Domnului și le plecați!
Poporul: Ție, Doamne.

Preotul:
Doamne, Dumnezìul noastru, cela ce ai plecat cerurile și te-ai coborît pentru mântuirea neamului oamenesc, coată cătrì șerbii tăi și cătrì moștenirea ta, că ție, judecătorului celui înfricoșìtor și prieten al oamenilor șerbii tăi și-ău plecat capetele lor și și-ău supus cerbicile lor, nu de la oameni nìdìjduind ajutor, dar cerând mila ta și așteptând mântuirea ta; pe cari îi păzeșce în tìtă vremea și în seara aceasta de acmu și în tìtă noaptea ce vine, de tìt dușmanul și de tìtă lucrarea diavolului cea contrară, și de gânduri deșerte, și de pofte rele. Fie puterea împìrăției tale binecuvîntată și preamărită: a Tatălui și a Fiiului și a Sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Stihurile de desubt
- glas 2 -

Născutu-te-ai dupì cum însu-ți ai vrut, arătatu-te-ai precum însu-ți ai socotit, pătimit-ai cu trupul, Dumnezìul nostru, din morți ai învieat călcând moartea, înălțatu-te-ai întru mărire, cela ce ai plinit tìte, și ne-ai trimìs noauă Duchul cel dumnezìesc, ca și cântăm și și mărim dumnezìirea ta.

Stih: Toate neamurile, bateți din pălmi, bucurați-vì de YHWH cu strigăte de bucurie. (Psalm 47 [46]: 1). Ori acesta: Cătrì tine am rădicat ochii mei, cela ce șezi în ceruri. Eaca cum 's ochii șerbului cătrì mânurile domnului lui, așea cum 's ochii slujnicei cătrì mânurile doamnei ei, așea 's și ochii noștri către YHWH Dumnezìul nostru, până ce s' va îndura de noi. (Psalm 123 [122]: 1-2).

Mai-marii ângerilor, vìzând Mântuitorule suirea cea streină, nu se pricepeau zicând unii cătrì alții: «Ce vedere 'i aceasta? Că om la tip sì vede, eară ca un Dumnezìu mai pì sus de ceruri cu trupul sì suie!».

Stih: Suitu-s'ău Dumnezìu întru strigare; YHWH, în glas de trîmbiță. (Psalm 47 [46]: 6). Ori acesta: Îndură-te de noi; YHWH, îndură-te de noi, că prea mult ne-am săturat de dispreț; prea mult s'ău umplut sufletul nostru de ocara celor întru belșug și de disprețul celor mândri. (Psalm 123 [122]: 3-4).

Înălțatu-te-ai întru mărire, Christoase Dumnezeule, din vîrful Muntelui Măslinilor, fiind de față învìțăceii tăi, și te-ai așezat de-a dreapta Părintelui, cela ce umple toate cu dumnezìirea lui, și ne-ai trimìs pe Duchul Sfânt, cela ce luminează, întăreșce și sfințeșce sufletele noastre.

Mărire Tatălui și Fiului și sfântului Duch, și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Suitu-s'ău Dumnezìu întru strigare, Domnul în glas de trîmbiță, ca și scoată din Adam tipul cela căzut și și ne trimeată pe Duchul mângâietor, cela ce sfințeșce sufletele noastre.

Cântarea lui Simeon

Acmu slobozeșce pe robul tău, Stăpâne, dupì cuvîntul tău, în pace, că ău vìzut ochii mei mântuirea ta, pì care o ai gătat înaântea feței tuturor popoarelor: lumină pentru descoperire pentru neamuri, și mărire pentru poporul tău Israel. (Luca 2:29-32).

Rugăciunile obicinuite

Sfinte Dumnezìule, Sfinte tare, Sfinte fără-de-moarte, milueșce-ne pì noi.
Mărire Tatălui și Fiiului și Sfântului Duch, și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, milueșce-ne pì noi. Doamne, curățeșce pìcatele noastre. Stăpâne, ieartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele tău.
Kyrie, eleison. - De 3 ori.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duch, și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru...

Preotul: Că a ta 'i împìrăția și puterea și mărirea: a Tatălui și a Fiiului și a sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Troparele

Mai ântîie, cântăm (ori cetim, dìcă nu-l șcim cânta) troparul zilei, pì carele 'l cotăm la cărindar. Apoi al înălțării, pì glas 4:

Mărire Tatălui și Fiului și sfântului Duch, și acmu, tìtdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Înălțatu-te-ai întru mărire, Christoase Dumnezìul nostru, bucurie făcând învìțăceilor cu făgăduința sfântului Duch, încredințându-sì ei prin binecuvîntare, că tu eșci Fiiul lui Dumnezìu, Rìscumpărătorul lumii.

Apoi:

Ectenia și rugăciunea stăruitoare

Diaconul: Îndură-te, Dumnezìule, dupì mare mila ta; rugămu-ne ție: auzi-ne și te îndură.
Poporul: Kyrie, eleison. - De 3 ori, după fiecare cerere.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru preafericitul Părinte (cutare), pentru episcopul nostru (cutare); pentru frații noștri preoți, preoți-călugìri, diaconi-călugìri, diaconi, călugìri și călugìrițe și pentru toți frații noștri ceia întru Christos; pentru mila, vieața, pacea, sănìtatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea de pìcate a robilor lui Dumnezìu, fraților din parochia noastră.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții ziditori ai sfântului locașului acestuia, și pentru ceia mai înaânte adormiți, părinți și frați ai noștri, cari întru smerenie sì hodinesc aicea și pretudindenea.
Aicea sì pot adăoga cereri, dìcă sunt, care sì gată așea: ... rugămu-ne ție: auzi-ne și te îndură.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru ceia ce aduc daruri și fac bine în sfânt locașul acesta, pentru ceia ce suferă, pentru ceia ce cântă, și pentru poporul care 'i de față și așteaptă de la tine mare și bogată milă.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru tìți dreptcredincioșii creștini, pentru sănìtatea și mântuirea lor.

Preotul: D oamne, Dumnezìul nostru, adu-ți aminte de noi, pìcătoșii și netrebnicii tăi șerbi, când chemăm numele tău cel sfânt. și nu ne rușina întru așteptarea milei tale, dar ascultă-ne, Doamne, tìte cererile cătrì mântuire, și ne învredniceșce și te iubim, și și ne temem de tine, din tìtă ânima noastră, și și facem întru tìte voiea ta, că bun și prieten al oamenilor Dumnezìu eșci, și ție mărire-ți înălțăm: Tatălui și Fiiului și Sfântului Duch, acmu și tìtdeauna și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.


Binecuvîntarea & deslegarea

Preotul: Înțelepciune!
Poporul: Binecuvintează [părinte].
Preotul: Bine (+) cuvîntarea Domnului pìste noi, cu darul lui și cu iubirea lui de oameni, tìtdeauna, acmu și în tìți vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Preotul: Preasfântă Născìtoare de Dumnezìu, roagă-te pentru noi.
Poporul: Pe ceea mai onorată decât cheruvimii și mai mărită fără asìmìnare decât serafimii, carea fără stricăciune pì Dumnezìu-Cuvîntul l-ai născut, pe tine, ceea într'adevìr Născìtoare de Dumnezìu, te mărim.

Preotul: Mărire ție, [Christoase,] Dumnezeul nostru, [nădejdea noastră,] mărire ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. - Kyrie, eleison; Kyrie, eleison; Kyrie, eleison. - [Întru numele Domnului,] părinte, binecuvintează.

Preotul dă dezlegarea:
Cel ce s'ău înălțat de pì pămînt la cer pentru mântuirea noastră, Christos, adevìrat Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile preacuratei Maicii lui, ale sfinților și întru tìt lăudaților apostoli, și ale tuturor sfinților, și ne mântuiască și și ne miluiască pe noi, ca un bun și prieten al oamenilor.
Poporul: Amin.