Vesp Miercuri seara

Bine 'i cuvîntat Dumnezěul nostru, tětdeauna, acmu şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

De la Paşci, până la Înălţare, sě cântă de trei ori:
Christos ău învieat din morţi, cu moartea pě moarte călcând, şi celor din morminte vieaţă dăruindu-le.

Urmează psalmul 104 (103), numit psalm de seară:
Binecuvintează suflete al meu pě YHWH ! YHWH, Dumnezěul meu, mare şi minunat eşci tu.
Întru strălucire şi în mare podoabă te-ai îmbrăcat, cel ce te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină,
Cel ce întinzi cerul ca pě un cort, cel ce acoperi cu ape înălţimile lui,
Cel ce pui norii suirea ta, cel ce umbli pě aripile vînturilor,
Cel ce faci crainicii tăi vînturile şi slujitori ţie flăcările focului,

Cel ce ai întemeieat pămîntul pě neclintirea lui. Nu s' va clătina în vecii vecilor.
Adâncul ca o haină e acoperămîntul lui. Deasupra munţilor vor sta ape.
De certarea ta vor fugi. De glasul tunetului tău s' vor înfricoşa.
Se înalţă munţi şi sě coboară văi, în locul în care le-ai statorit pě ele.
Hotar ai pus, pě care nu-l vor trece, şi nici nu s' vor întoarce, ca şi acopere pămîntul.

Tu faci şi easă izvoare în văi. Prin mijlocul munţilor vor pătrunde ape.
Adăpa-s'-vor těte fiearele câmpului. Asinii sělbatici setea şi-vor potoli.
Deasupra lor păsěrile cerului vor locui. Din mijlocul stâncilor vor da glas.

Tu adăpi munţii din cele de deasupra ale tale. Din rodul lucrurilor tale s' va sătura pămîntul.
Tu rěsari earbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor,
Ca şi scoată hrană din pămînt: vinul, care veseleşce ânima omului,
Undelemnul, care veseleşce faţa lui, şi pânea, care întăreşce ânima omului.

Sătura-s'-vor lemnele câmpului: cedrii Libanului pě cari i-ai sădit.
Acolo păsěrile şi-vor face cuib: locaşul cocostârcului în chiparoşi;
Munţii cei înalţi cerbilor; stâncile scăpare iepurilor.

Făcut-ai luna spre arătarea timpurilor. Soarele şi-ău cunoscut apusul lui.
Pus-ai întunerec, şi s'ău făcut noapte. În ea vor umbla těte fiearele pădurii:
Puii leilor răcnind, ca şi apuce şi şi ceară de la Dumnezěu mâncarea lor.
Rěsărit-ău soarele, şi s' vor aduna, şi în culcuşurile lor s' vor aşeza.
Eşi-va omul la lucrul lui şi la lucrarea lui, până seara.

Câtu 's de minunate lucrurile tale, YHWH ! Pě těte cu înţelepciune le-ai făcut; umplutu-s'ău pămîntul de zidirea ta.
Eaca marea aceasta, care 'i întinsă şi largă! Acolo sunt târîtoare, cărora nu este numěr, vietăţi mici şi mari.
Acolo corăbiile umblă; acolo Leviathan aesta, pě care l-ai zidit, ca şi sě joace în ea.

Těte de la tine aşteaptă, ca şi le dai hrană la timp potrivit.
Dându-le tu lor, vor aduna. Deşchizând tu mâna ta, těte s' vor umplea de bunătăţi.
Dar întorcându-ţi tu faţa ta, s' vor turbura. Lua-vei suflarea lor, şi s' vor ghiuglui, şi în ţărîna lor s' vor întoarce.
Trimete-vei Duchul tău, şi s' vor zidi, şi vei înnoi faţa pămîntului.

Fie mărirea lui YHWH în veci! Veseli-s'-va YHWH de lucrurile lui,
Cela ce coată cătră pămînt, şi-l face de sě cutremură, cela ce sě atinge de munţi, şi fumegă.
Cânta-voiu lui YHWH în vieaţa mea. Cânta-voiu Dumnezěului meu, până ce-voiu fi.
Plăcute şi-i fie lui cuvintele mele, ear eo mě-voiu veseli de YHWH.
Peară pěcatul de pě pămînt, şi fărădelege şi nu mai fie!
Binecuvintează suflete al meu pě YHWH!

Iarăşi:
Soarele şi-ău cunoscut apusul lui.
Pus-ai întunerec, şi s'ău făcut noapte.
Câtu 's de minunate lucrurile tale, YHWH ! Pě těte cu înţelepciune le-ai făcut.

Apoi:
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ţie, Dumnezěule.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ţie, [Christoase] Dumnezěule.
Aleluia, aleluia, aleluia! Mărire ţie, [Christoase] Dumnezěule [nostru, mărire ţie].

Diaconul: Cu pace, Domnului şi ne rugăm.
Poporul: Kyrie, eleison. (Doamne, milueşce-ne). - dupě fiecare cerere.
Diaconul: Pentru pacea de sus, şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru pacea a tětă lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezěu biserici, şi pentru unirea tuturor, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru sfânt locaşul acesta, şi pentru ceia ce cu credinţă, cu bună cucernicie, şi cu frică de Dumnezěu întră într'însul, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru Preafericitul Părinte (cutare), pentru episcopul nostru (cutare), pentru cinstita preoţime, ceea întru Christos diaconime, pentru tět clerul şi poporul, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru ţara noastra, pentru preşedintele şi guvernul ei, şi pentru těţi ceia în autoritate, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru parochia acesta, pentru tět oraşul (sau: tětă comuna, ori: tět satul), şi pentru ceia ce cu credinţă şed într'însul (sau: într'însa), Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru o vreme bună, pentru înmulţirea roadelor pămîntului, şi pentru timpuri de pace, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru ceia ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru ceia ce suferă, şi pentru ceia închişi, şi pentru mântuirea lor, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Pentru ca şi fim mântuiţi de tět necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului şi ne rugăm.
Diaconul: Apără-ne şi ne mântueşce, îndură-te şi ne păzeşce, Dumnezěule, cu darul tău.
Diaconul: Pě preasfânta, curata, preabinecuvîntata, mărita, Doamna noastră, Născětoarea de Dumnezěu şi pururea fecioara Maria, cu těţi sfinţii pomenindu-o, pě noi înşi-ne şi unul pě altul, şi tětă vieaţa noastră, lui Christos-Dumnezěu şi i o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul: Doamne, îndurate şi milostive, îndelung răbdătorule şi mult compătimitorule, ascultă rugăciunea noastră, şi iea aminte la glasul cererii noastre. Fă cu noi semn de bine. Îndrumă-ne în calea ta, ca şi umblăm întru adevěrul tău. Veseleşce ânimile noastre, ca şi ne temem de numele tău cela sfânt, pentru că mare eşci tu, şi faci lucruri minunate. Tu singur eşci Dumnezěu, şi nu este nime ca tine între dumnezěi, Doamne, puternic întru milă şi bun întru tărie, pentru a ajuta şi a mângâiea şi a mântui pě těţi aceia ce nădějduesc întru sfânt numele tău, că ţie sě cade tětă marirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Pě la unele mănăstiri sě ceteşce aicea o catismă, adecă o adunare de psalmi. La parochii trecem mai departe.

Preotul: Domnului şi ne rugăm. - Doamne, nu cu mânia ta şi ne mustri, nici cu urgia ta şi nu ne cerţi, dar fă cu noi dupě bunăvoinţa ta, vindecătorule şi medice al sufletelor noastre. Povăţueşce-ne la limanul voii tale. Luminează ochii inimilor noastre spre cunoaşcerea adevărului tău, şi ne dărueşce celalaltă vreme a zilei de acmu şi tět timpul vieţii noastre, cu pace şi fără de păcat, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezěu şi ale tuturor sfinţilor, că a ta 'i stăpânirea, şi a ta este împěrăţia şi putea şi mărirea: a Tatălui şi a Fiiului şi a Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Urmează patru psalmi, ale cărora versete de la capět sě intercalează cu stichere. Rîndueala ceea veche de tět vroiea şi sě cânte câte o pripeală dupě fiecare verset. De aceea am pus încă pripelele între paranteze, eară aşea, sě rostesc cei trei psalmi până la capět cu pripelele, dupě care sě cântă numai sticheara dogmatică la urmă de tět. Acmu dară, începem pě glasul 1, ori, neşciind cânta, ne rugăm cetind:

YHWH, strigat-am cătrě tine, auzi-mă. Iea aminte la glasul rugăciunii mele, când strig cătrě tine. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Şi sě îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaântea ta: rădicarea mânurilor mele, ca o jertfă de seara. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Pune, YHWH, pază gurii mele, şi îngrădire în jurul buzelor mele. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Şi nu apleci ânima mea cătrě cuvinte de vicleşug, ca şi nu mě apăr, dezvinovăţindu-mě, fiind în pěcate,
Alăturea cu oamenii cari fac fărădelege; şi nu m' voiu întovărăşi cu celea alese ale lor. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Certa-m'-va omul drept cu îndurare, şi m' va mustra, eară untdelemnul pěcătosului şi nu ungă capul meu, că şi rugăciunea mea 'i în contra celor bineplăcute lor. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Scufundatu-s'ău, îngreunaţi cu petre judecătorii lor. Auzi-vor graiurile mele, că s'ău îndulcit. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Ca o breazdă, ce sě spintecă pěste pămînt, aşa s'ău împrăşcieat oasele lor, lângă iad,
Că na, cătrě tine, YHWH, Doamne, 's ochii mei. Întru tine am sperat; şi nu ieai sufletul meu. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Păzeşce-mě de cursa pě carea mi o ău pus mie, şi de capcanele celor fărădelege. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]
Cădea-vor în mreaja lui pěcătoşii. Altcum 's eo, şi voiu scăpa. [Pripeală: auzi-mě, Doamne.]

Cu glasul meu către YHWH am strigat; cu glasul meu către YHWH m'am rugat. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Vărsa-voiu înaântea lui rugăciunea mea; něcazul meu înaântea lui i-l voiu spune. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Când lipsea dintru mine duchul meu, tu ai cunoscut cărările mele. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
În calea aceasta, în care am umblat, ascunsu mi-ău cursă mie. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Luat-am seamă de-a dreapta mea, şi m'am uitat, şi nu era cine şi mě cunoască. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Perit-ău fuga de la mine, şi nu mai 'i nime care şi cerceteze sufletul meu. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Strigat-am către tine, YHWH; zis-am: tu eşci nădejdea mea. Partea mea eşci, în pămîntul celor vii. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Iea aminte la ruga mea, că tare m'am umilit. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Scapă-mě de cei ce mě prigonesc, că 's mai tari decât mine.
Scoate din prinsoare sufletul meu, ca şi preamărească numele tău. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]
Pe mine mě aşteaptă drepţii, până ce mi-vei rěsplăti mie. [Pripeală: Cătrě tine am strigat, mântueşce-mě.]

Dintru adâncuri am strigat către tine, YHWH. Doamne, ascultă glasul meu. [Pripeală: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]
Fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii mele. [Pripeală: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]
De te-vei uita la fărădelegi, YHWH, Doamne, cine va suferi? Că la tine este îndurarea.

Sticheară pě glas 1: Veniţi, toţi credincioşii, şi prăznuim cu evalvie sěrbătoarea şi şi ne proşternem vězând sfânta Pâne, închinare aducând dumnezěescului jertfit, Domnului şi mântuitorului nostru, cela ce ău învieat din morţi cu a lui putere, celui ce s'ău jertfit o dată pentru tětdeauna pentru noi. Printr'însul avem iertarea pěcatelor şi comoara neměsurată a tětă îndestularea, cela ce s'ău jertfit pentru noi ca o jertfă bine-primită, şi s'ău dat noauă mâncare duchovnicească, pentru vieaţa sufletelor noastre. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]

Pentru numele tău te-am aşteptat, YHWH. Aşteptat-ău sufletul meu dupě cuvîntul tău. Sperat-ău sufletul meu în YHWH.

Asemenea: Veniţi těţi, iubitorilor de prăznuire şi de sěrbători, cu duchovnicească bucurie şi cinstim taina dragostei lui Dumnezěu, dumnezěeasca jertfă pe carea Băserica înainte o pune, de la rěsărit până la ceealaltă margine a pămîntului, precum proorocii bine ău grăit. Închinămu-ne cu evlavie, zicând: O dumnezěească jertfă, mântuitoare venire din veşnicie, de întipuiri din Scripturi vestită, grăind fără încetare mărirea ta: mântueşce sufletele noastre! [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]

Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii şi nădăjduiască Israel în YHWH.

Asemenea: Desvělit-ău Domnul těte minunile lui, dându-sě mâncare tuturor celor ce sě tem de el; datu-ne-ău noauă sfânta împărtăşire întru pomenirea negrăitei întrupării lui, ca o înnoire pěste vremi. Că eacă, oarecând Cuvîntul lui Dumnezěu luat-ău firea noastră în unirea desăvîrşită şi neamestecată a unui singur ispostas, şi s'ău făcut însu-şi jertfă de rěscumpărare şi de mântuire. Eară acmu însu-şi sě dă neîncetată împărtăşire de dumnezěească pâne, tainic împărtăşindu-sě noauă tuturora, şi aducându-ne mântuirea şi scăparea sufletelor noastre. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]

Că la YHWH este mila, şi multă mântuire la el, şi el va mântui pě Israel de těte fărădelegile lui.

Sticheară pě glas 3: Tět mědularul... , ca mai jos. [Ori pripeala: Doamne, mântuitorul meu, mântueşce-mě.]

Asemenea: Tět mědularul sfântului trupului tău ău suferit oarece necinste, pentru noi: capul, spinii; faţa, scuipările; gura, gustul oţětului şi a fierei; urechile, blěstěmurile ce sudueau; umerii, purpura în batjocură; spatele, biciuirea; mâna, trestia; tět trupului tău, întindere pě cruce; mědularele, cuie; eară coasta ta, suliţă. Cela ce ai pătimit pentru noi, şi prin patimă ne-ai liberat, şi prin iubirea de oameni te-ai smerit făcându-te una cu noi, şi ne-ai rădicat, mântuitorule, milueşce-ne pě noi. [Ori pripeala: Lerui ler.]

Că s'ău întărit mila lui pěste noi, şi adevěrul lui YHWH rěmâne în veci.

Asemenea: Când te-ai suit pě cruce, Christoase, tětă zidirea ău vězut cutremurându-sě: clětitu-s'ău cele mai de jos ale pămîntului, temându-sě de puterea ta, şi câtă vreme fost-ai rădicat, rěsipitu-s'ău tagma jidovilor; sfăşiatu-s'ău catapeteasma tîmplei în doauă; deşchisu-s'ău mormintele, şi morţii ău eşit din gropi. Sutaşul, vězând těte arătările acestea, s'ău înfricoşeat, eară maica ta lângă tine striga, věrsând lacrěmi de maică, şi zicând: «Cum şi nu plâng, şi cum şi nu îmi bat peptul, gol vězându-te şi spînzurat pě lemn, ca un făcător de rele?». Cela ce te-ai rěstěgnit şi te-ai îngropat, şi ai învieat, Doamne, mărire ţie! [Ori pripeala: Lerui ler.]

Mărire Tatălui şi Fiului şi sfântului Duch,
şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Sticheara numită dogmatică, pě glas 1: Rege şi prooroace Davide, hai şi preamăreşce cu noi laolaltă bunătatea Domnului, şi milostivirea lui cea preamare şi necuprinsă, că pânea pě care o mâncăm nu mai 'i întipuire ca şi manna, eară dumnezěeasca pâne adevěru 'i, pânea ângerilor. Printr'aceasta, şi prin lucrarea lui Christos, ângerii capětă mâncarea vederii celei fericite şi a veşnicelor bunătăţi. Pentru aceasta, cânte Băserica de bucurie şi îndrăsneală, de el apropiindu-sě, cu curăţia ângerilor, şi zicând: Pâne cerească, hărăneşce sufletele noastre.

Poporul cântă:
Iisuse Christoase, lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc, a celui sfânt şi fericit, venind la apusul soarelui, vězând lumina ceea de seara, lăudăm pě Tatăl, pě Fiul şi pě Sfântul Duch Dumnezěu. Vrednic eşci în tětă vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiiul lui Dumnezěu, cela ce dai vieaţă. Pentru aceasta lumea te măreşce.

Ectenia & rugăciunea cererilor

Diaconul: Şi plinim rugăciunile noastre celea de seară Domnului.
Poporul: Kyrie, eleison.
Diaconul: Apără-ne şi ne mântueşce, îndură-te şi ne păzeşce, Dumnezěule, cu darul tău.
Poporul: Kyrie, eleison. Ori: Amin.
Diaconul: Seara tětă desăvîrşită, sfântă, cu pace şi fără de pěcat; ânger de pace, credincios, îndreptător, păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul şi cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre; cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul şi cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru pocăinţă a o petrece; sfîrşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neruşinat, cu pace, şi rěspuns bun la înfricoşata judecată a lui Christos, de la Domnul şi cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Diaconul: Pě preasfânta, curata, preabinecuvîntata, mărita, Doamna noastră, Născětoarea de Dumnezěu şi pururea fecioara Maria, cu těţi sfinţii pomenindu-o, pě noi înşi-ne şi unul pě altul, şi tětă vieaţa noastră, lui Christos-Dumnezěu şi i o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul: Dumnezěule cela mare şi preaînalt, carele singur ai nemurire, cela ce şezi întru lumină neapropieată, carele ai zidit tětă făptura cu înţělepciune, cela ce ai despărţit lumina de întunerec, şi ai pus soarele şi stăpânească ziua, eară luna şi stelele şi stăpânească noaptea, carele ne-ai învrednicit pě noi pěcătoşii, şi întîmpinăm şi în ceasul de acmu faţa ta întru mărturisire, şi şi-ţi aducem lauda ceea de seara: însu-ţi iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca pě o tămâie înaântea ta, şi o primeşce, ca pě o tămâie cu bun miros, şi ne dă noauă seara de acmu şi noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântueşce-ne de frica nopţii, şi de tět lucrul ce umblă întru întunerec; şi somnul, pě care l-ai dăruit pentru hodina neputinţei noastre, dă-ni-l neîngrozit de tětă nělucirea diavolească. Aşea, Stăpâne, dătătorule al bunătăţilor, ca şi întru aşternuturile noastre umilindu-ne, şi pomenim noaptea numele tău, şi cu gândul poruncilor tale fiind luminaţi, şi ne sculăm întru bucurie sufletească, cătrě lauda bunătăţii tale, rugăciuni şi cereri milostivirii tale aducând, pentru pěcatele noastre şi ale tět poporului tău; pě care, pentru rugăciunile preasfintei Născětoare de Dumnezěu, întru milă îl cercetează, că bun şi prieten al oamenilor Dumnezěu eşci, şi ţie mărire-ţi înălţăm: Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Preotul: Pace (+) tuturor!
Poporul: Şi duchului tău.
Preotul: Capetele voastre Domnului şi le plecaţi!
Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul: Doamne, Dumnezěul noastru, cela ce ai plecat cerurile şi te-ai coborît pentru mântuirea neamului oamenesc, coată cătrě şerbii tăi şi cătrě moştenirea ta, că ţie, judecătorului celui înfricoşětor şi prieten al oamenilor şerbii tăi şi-ău plecat capetele lor şi şi-ău supus cerbicile lor, nu de la oameni nědějduind ajutor, dar cerând mila ta şi aşteptând mântuirea ta; pe cari îi păzeşce în tětă vremea şi în seara aceasta de acmu şi în tětă noaptea ce vine, de tět duşmanul şi de tětă lucrarea diavolului cea contrară, şi de gânduri deşerte, şi de pofte rele. Fie puterea împěrăţiei tale binecuvîntată şi preamărită: a Tatălui şi a Fiiului şi a Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Stihurile de desubt
- glas 6 -

Cerească pâne, ceea ce îmbelşugat saturi cu isvorul bunătăţilor tale, pě ceia ce flămânzěsc dupě dreptate: vearsă harul tău pěste noi, ceia ce ne închinăm ţie, şi mântueşce sufletele noastre.

Stih: Gustaţi şi vedeţi cum 'i bun YHWH. (Psalm 34 [33]: 9). Ori acesta: Cătrě tine am rădicat ochii mei, cela ce şezi în ceruri. Eaca cum 's ochii şerbului cătrě mânurile domnului lui, aşea cum 's ochii slujnicei cătrě mânurile doamnei ei, aşea 's şi ochii noştri către YHWH Dumnezěul nostru, până ce s' va îndura de noi. (Psalm 123 [122]: 1-2).

Dumnezěească mâncare, grâul cel ales, care cu dumnezěesc dar hărăneşci sufletele celor ce pě tine te primesc: ânimile şi sufletele noastre le aprinde, cu focul dragostei tale celei dumnezěeşci, pentru mântuirea sufletelor noastre.

Stih: Păharul mântuirii voiu lua, şi numele lui YHWH voiu chema. (Psalm 116:13 [115:4]). Ori acesta: Îndură-te de noi; YHWH, îndură-te de noi, că prea mult ne-am săturat de dispreţ; prea mult s'ău umplut sufletul nostru de ocara celor întru belşug şi de dispreţul celor mândri. (Psalm 123 [122]: 3-4).

Viţă preasfântă, care hărăneşci pe cei feciorelnici cu har sfinţitor sufletele celor ce sě cuminecă cu tine: curăţeşce ânimile noastre de tětă întinăciunea, fă-le sfinte, şi mântueşce sufletele noastre.

Pě glas 5:
Mărire Tatălui şi Fiului şi sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Urmând învěţăceilor tăi, datu-le-ai, Doamne, învěţătura aceasta: «Veghieaţi, prietenii mei, ca nici o frică şi nu vě despartă de mine. Pătimi-voiu de bună seamă, dar pentru că iubesc lumea. Pentru mine nu vě poticniţi, că am venit, nu şi mi sě slujească, dar pentru a sluji şi a-mi da vieaţa ca rěscumpărarea lumii. De sunteţi învěţăceii mei, urmaţi-mě. Cela ce vrea a fi cel d'ântîiu, şi fie cel de pě urmă, eară stăpânul şi fie ca sluga. Rěmâneţi întru mine, ca şi aduceţi rod, că eo 's viţa cea adevěrată.».

Cântarea lui Simeon

Acmu slobozeşce pe robul tău, Stăpâne, dupě cuvîntul tău, în pace, că ău vězut ochii mei mântuirea ta, pě care o ai gătat înaântea feţei tuturor popoarelor: lumină pentru descoperire pentru neamuri, şi mărire pentru poporul tău Israel. (Luca 2:29-32).

Rugăciunile obicinuite

Sfinte Dumnezěule, Sfinte tare, Sfinte fără-de-moarte, milueşce-ne pě noi.
Mărire Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, milueşce-ne pě noi. Doamne, curăţeşce pěcatele noastre. Stăpâne, ieartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Kyrie, eleison. - De 3 ori.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duch, şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru...

Preotul: Că a ta 'i împěrăţia şi puterea şi mărirea: a Tatălui şi a Fiiului şi a sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Troparele

Mai ântîie, cântăm (ori cetim, děcă nu-l şcim cânta) troparul sfintei Cuminecături, pě glasul 8:

Christos, de iubit pě ai lui, i-ău iubit pâně la capět, dându-le trupul şi sângele lui, mâncare şi běutură. Pentru aceasta închinămu-ne acestora, cu evalvie zicând: mărire venirii tale, Christoase; mărire îndurării tale; mărire purtării tale de grijă, unule iubitorule de oameni.

Mărire Tatălui şi Fiului şi sfântului Duch.

Şi zicem troparul zilei, pě carele 'l cotăm la cărindar. Apoi al patimii Domnului, pě glas 4:

Şi acmu, tětdeauna şi în vecii vecilor. Amin.

Rěscumpăratu-ne-ai pe noi din blăstěmul legii cu scump sângele tău. Pe cruce fiind rěstěgnit şi cu suliţa împuns, nemurire ai isvorît oamenilor. Mântuitorul nostru, mărire ţie.

Apoi:

Ectenia şi rugăciunea stăruitoare

Diaconul: Îndură-te, Dumnezěule, dupě mare mila ta; rugămu-ne ţie: auzi-ne şi te îndură.
Poporul: Kyrie, eleison. - De 3 ori, după fiecare cerere.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru preafericitul Părinte (cutare), pentru episcopul nostru (cutare); pentru fraţii noştri preoţi, preoţi-călugěri, diaconi-călugěri, diaconi, călugěri şi călugěriţe şi pentru toţi fraţii noştri ceia întru Christos; pentru mila, vieaţa, pacea, sănětatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de pěcate a robilor lui Dumnezěu, fraţilor din parochia noastră.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ziditori ai sfântului locaşului acestuia, şi pentru ceia mai înaânte adormiţi, părinţi şi fraţi ai noştri, cari întru smerenie sě hodinesc aicea şi pretudindenea.
Aicea sě pot adăoga cereri, děcă sunt, care sě gată aşea: ... rugămu-ne ţie: auzi-ne şi te îndură.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru ceia ce aduc daruri şi fac bine în sfânt locaşul acesta, pentru ceia ce suferă, pentru ceia ce cântă, şi pentru poporul care 'i de faţă şi aşteaptă de la tine mare şi bogată milă.
Diaconul: Încă ne rugăm pentru těţi dreptcredincioşii creştini, pentru sănětatea şi mântuirea lor.

Preotul: D oamne, Dumnezěul nostru, adu-ţi aminte de noi, pěcătoşii şi netrebnicii tăi şerbi, când chemăm numele tău cel sfânt. şi nu ne ruşina întru aşteptarea milei tale, dar ascultă-ne, Doamne, těte cererile cătrě mântuire, şi ne învredniceşce şi te iubim, şi şi ne temem de tine, din tětă ânima noastră, şi şi facem întru těte voiea ta, că bun şi prieten al oamenilor Dumnezěu eşci, şi ţie mărire-ţi înălţăm: Tatălui şi Fiiului şi Sfântului Duch, acmu şi tětdeauna şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Binecuvîntarea & deslegarea

Preotul: Înţelepciune!
Poporul: Binecuvintează [părinte].
Preotul: Bine (+) cuvîntarea Domnului pěste noi, cu darul lui şi cu iubirea lui de oameni, tětdeauna, acmu şi în těţi vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Preotul: Preasfântă Născětoare de Dumnezěu, roagă-te pentru noi.
Poporul: Pe ceea mai onorată decât cheruvimii şi mai mărită fără asěměnare decât serafimii, carea fără stricăciune pě Dumnezěu-Cuvîntul l-ai născut, pe tine, ceea într'adevěr Născětoare de Dumnezěu, te mărim.

Preotul: Mărire ţie, [Christoase,] Dumnezeul nostru, [nădejdea noastră,] mărire ţie.
Poporul: Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. - Kyrie, eleison; Kyrie, eleison; Kyrie, eleison. - [Întru numele Domnului,] părinte, binecuvintează.

Preotul dă deslegarea:
P ânea cea cerească, Christos, adevěrat Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile preacuratei Maicii lui, cu puterea cinstitei cruci celei făcătoare de vieaţă, pentru rugăciunile sfinţilor şi întru tět lăudaţilor apostoli, şi ale tuturor sfinţilor, şi ne mântuiască şi şi ne miluiască pe noi, ca un bun şi prieten al oamenilor.
Poporul: Amin.